Promisiuni, pomene si iar promisiuni… pentru asta i-am votat si am sperat nencetat s trim mai bine. Pentru asta (nu) toti ne-am ngrmdit la sectiile de votare, pentru asta am… sperat. Azi, cu jen si ur, mai privim la rmsitele promisiunilor lor, cu ur pentru noi nsine c i-am votat, cu ur pentru ei c ne-au trdat. Panourile publicitare din municipiul Vaslui, ca de altfel cele din ntreg judetul, nc mai pstreaz rmsitele „circului electoral”. nc mai pstreaz afisele care ne urau un clduros „S triti bine!” sau ndemnau la o „Romnie a bunului-simt”. Ca s rmnem la acest ultim ndemn, cu totii ne ntrebm acum: poate noi, oamenii obisnuiti, n-avem bun-simt, dar voi, cei care ati fost alesi, cum stati cu bunul-simt? Afisele electorale sunt mai rezistente dect toate promisiunile fcute. Unele sunt acum mai sterse fie de vremea ce-a trecut, fie de criza ce-a venit, fie de oamenii ce chiar au sperat la un trai mai bun, la un viitor mai sigur si mai frumos pentru ei sau copiii lor. Dar, cu toate astea, nc mai zrim zmbetul sarmant al vreunui candidat la presedintie printre toate afisele culturale, sportive etc… Vedem ntr-un colt si un slogan care astzi nvrte adnc cutitul n ran si care ne face din ce n ce mai nversunati. Ce mai simte acum btrnul care trece pe lng un asemenea panou si vede un „s triti bine”? Ce mai simte acum vasluianul care oricum nu tria bine, dar care a rmas si fr 25% din salariu, asta dac l avea? Cu totii simtim ur si am ajuns n starea critic n care regretm cu tot mai mult sinceritate „vremea lui Ceausescu”. S fie sta un semnal de alarm? S credem c nu ne mai intereseaz mult rvnita democratie si vrem doar s punem ceva pe mas si… cam att? Unde este puterea poporului, unde este dorinta de mai bine si speranta zilelor bune? Am renuntat la tot si poate ne-am conformat. Totusi, ne-a rmas ceva… Rmsitele promisiunilor electorale. Cam asa se vd lucrurile cand privesti spre panourile publicitare si vezi resturile de chipuri si slogane. Nu trebuie s fiti mpotriva politicii, nu trebuie s urti tot ce tine de politic. Trebuie s v pstrati realismul. Iar realitatea este crunt si dureroas pentru majoritatea dintre noi. n aceste conditii, cum poti privi cu respect sau stim spre oamenii ce ne conduc si cum s nu ai un oarecare regret pentru c ai crezut, dar ai fost mintit?! Chiar si un petec din afisul electoral ti aminteste de perioada promisiunilor, de perioada n care si cei mai nencreztori sperau la ceva mai bine. Acum sper doar s nu mai vad nici mcar o buctic din… rmsitele promisiunilor electorale.
Alina Asandulesei
Spnzura?i-ne !!!
Nu n?eleg de ce ?ip? B?sescu la noi?.
De ce me amenin?? c? intr? Romnia n colaps.
n ceea ce m? prive?te, ?ara mi se pare n colaps dintodeauna. De cnd m-am n?scut.
Comuni?tii, nu ?tiu cum se f?cea, dar nu se ajungeau f?r? s? ne ia la contract porcul din cote?. Erau st?pni pe livada noastr?, pe cazanul cu ?uic?, pe or?t?niile din b?t?tur?.
Pe capitali?ti i-am primit cu bucurie generoas?, aproape nefireasc?.Trezirea din reverie m-a dus n primul colaps. n dificultate a fost ?ara ?i la mica privatizare, ?i la marea privatizare, ?i dup? ce am sc?pat de primul FMI, ?i cnd duduia economia, ?i cnd c?utam lumini?a de la cap?tul tunelului, pe care v?d c? n-am mai g?sit-o. Va fi fiind, probabil, lumnarea de la c?p?tiul p?rin?ilor ?i bunilor no?tri.
?i-acum aud c? Romnia se duce fix n faliment.
Iar Traian B?sescu ne solicit? s? fim solidari nu ?tiu cu cine, s? dau 25% din leafa mea, 15% din pensia mea.
M? uit la B?sescu ?i nu seam?n? a om aflat n criz?. Nici Guvernul sau Parlamentul nu sunt n criz?. Nici miile de hectare de vile nu-s crizate.
Dar, defectul meu, am avut ochi de v?zut ?i urechi de auzit.
– Da. Aparatul de stat este uria?. Dar nu popula?ia l-a f?cut uria?.Voi, clasa politic?,
l-a?i transformat n monstru.
– Dac? exist? un monstru care c?pu?eaz? mediul privat, acela nu este profesorul, doctorul, inginerul, func?ionarul public; monstrul care a nc?lecat ?ara asta sunte?i voi, clasa politic?. ?i pentru c? sunte?i la putere peste tot, voi, PDL, sunte?i grasul care l-a nc?lecat pe slab! Cu contribu?ia anterioar?, n ordine procentelor de reprezentare n structurile politice, etc… A?i devastat Romnia cum nici popoarele migratoare n-ar fi reu?it. ?i-apoi a?i c?l?rit ?ara, a?i luat-o sub asuprire. Nici nu mai poate respira, de ct? clientel?
i-a?i vrt pe gt.
– A?i spart institu?iile statului nu pentru c? a?a era necesar, ci pentru c? v? trebuiau posturi de conducere pentru clientela de partid.
– A?i creat institu?ii noi nu pentru c? nu func?iona statul f?r? ele, ci pentru c? a?i avut un mofturos c?ruia, fiindc? i s-a n?z?rit s? fie mare director, mare pre?edinte, i-a?i fabricat o institu?ie.
?i nu v-a ajuns: an de an, legislatur? de legislatur?, a?i mai creat alte structuri; a?i adus directori noi, ceilal?i au r?mas n sistem.
– Nu popula?ia ocrote?te f?r?delegea n ?ara asta, ci voi, cu cercurile voastre de interese cu tot.
– Nu popula?ia a votat pensii de 370.000.000 lei vechi. ?i venituri de 100.000 de euro pe an, de la stat.Voi, clasa politic?, a?i f?cut-o: n guvernele formate din partidele voastre, n parlamentul format din partidele voastre, iar legile le-a promulgat… institu?ia pre?edintelui Romniei.
– Nu mama – mare din p?mnt a distrus industria, a vndut petrolul ?i rafin?riile, a t?iat p?durile ?i a mn?rit p?mnturile. Ministere conduse de voi, clasa politic?, au f?cut-o. Prefecturile voastre, consiliile jude?ene ale voastre, prim?riile voastre.
– Nu popula?ia a pr?p?dit banii statului – sute ?i mii de miliarde de lei, mun?i de bani- pe licita?ii trucate, pe lucr?ri proaste, inutile, pe ?osele cu gropi, pe autostr?zi care nghit bani cu ghiotura, ci primarii vo?tri, ai clasei politice; consilierii vo?tri, ai clasei politice; mini?tri vo?tri, ai clasei politice.
– Nu popula?ia a organizat doi ani ntregi de d?n?uieli, de parc? venea sfr?itul lumii. Voi, clasa politic?, a?i f?cut-o. Pe banii cui?!! Pe ??tia pe care-i t?ia?i azi de la pensionari!
– V-a?i construit un aparat uria? de represiune: ministere, agen?ii, deconcentrate conduse de voi ?i clientela voastr? politic?. Prin ei, controla?i tot, teroriza?i nstitu?iile mai ceva dect poli?ia politic? a lui Ceau?escu.
– Nu popula?ia se afl? n AGA ?i CA din companiile ?i b?ncile de stat, pl?tite, am v?zut, rege?te, ci voi, clasa politic?.
– Nu popula?ia a stricat ?ara asta la fiecare patru ani, ci voi, clasa politic?. Cum a?i venit, a?i distrus tot ceea ce a f?cut guvernul de dinainte ?i a?i luat-o iar de la zero. ?i-apoi, a?i rostogolit vinov??ii ntre voi, partidele politice, de parc? a?i fi jucat ping-pong cu Romnia.
Da?i-v? afar? nti pe voi ?i clanurile voastre ?i-apoi s? v-atinge?i de p?rin?ii no?tri!
?i veni?i, acum, s? m? trage?i de urechi pe mine. S? ne trage?i de urechi pe noi, c? se duce Romnia de rp?.
Vre?i s-o scoate?i din criz? pe spinarea ?omerilor, a pensionarilor ?i a bugetarilor de execu?ie, cei care v? ?in n spate ale?ii ?i numi?ii, n func?iile de conducere.
Ce ce curaj? Cu ce moralitate?
Pn? s? v? atinge?i de pensionarul ?la sl?b?nog, de profesorul care v-a pus creionul n mn?, restructura?i- v? nti pe voi!
Da?i-v? afar? ?i n ?omaj pe voi, pe oamenii vo?tri, ai clasei politice, ?i dup? aceea scuipa?i pe noi.
Dup? aceea umbla?i la salariile ?i pensiile nec?jite.
Dup? aceea s?-l certa?i pe b?trn c? mai are ndr?zneala s? tr?iasc?, s? duc? Romnia-n faliment, cu venitul lui… gras, de 500 sau 600 de lei.
1.Dac? nu sunte?i capabili s? comasa?i sau s? desfiin?a?i institu?iile de poman? create de voi, clasa politic?, m?car reduce?i num?rul de directori. Ave?i o droaie de ?efi. A?i umplut ?ara de ?efi. Pe ei da?i-i afar? nti ?i dup? aceea ajunge?i la pensionar. Sau la doctor.
2. Trei sferturi dintre directorii vo?tri pe care i-a?i instalat, mo?, n institu?iile bugetare, au afaceri acas?. Fac afaceri cu banul public. Da?i-i pe ace?tia afar?! Nu ei s? m?nnce cu dou? guri, ?i de la firma lor gras?, ?i de la buget, iar altul s? crape de foame!
3. Lua?i-v? clientela politic? din toate AGA ?i CA-urile companiilor de stat, de pe lng? prim?rii, consilii jude?ene ?i ministere. Ave?i deja directori acolo, exist? speciali?ti.
4. Da?i-v? afar? consilierii de la birourile demnitarului. De ce a?i crede c? ei sunt mai pu?in parazi?i pe buget dect profesorul?
5. Da?i-v? afar? consilierii de pe lng? mini?tri, secretari de stat, subsecretari de stat, primari, prefec?i, pre?edin?i de consilii jude?ene, c??el, purcel, directori generali, din companiile de stat, din parcurile industriale.
6. nceta?i s? mai c?pu?a?i ministerele (prim?riile, consiliile jude?ene) cu clientela pe care o servi?i cu miliarde de euro.
7. Voi, clasa politic?, a?i creat ?i ntre?ine?i evaziunea fiscal? ?i munca la negru. Oamenii vo?tri, ai partidelor, i protejeaz?. i ap?r? de func?ionari, s? nu-i descopere. i ap?r? de lege.
8.Dup? ce ve?i face toate asstea, abia atunci s? ave?i ndr?zneala s? v? lega?i de b?trnii acestei ??ri.
Asta este Romnia, dle B?sescu. O ?ti?i, o cunoa?te?i, dar nu ndr?zni?i s? v? apropia?i de clanuri. Dar v? este la ndemn? s?-i jupui?i de vii pe b?trni. Sunt inofensivi. Ascult?tori. Mult prea blajini. T?cu?i. Lovi?i-i cu n?dejde! Nu ?ip?.