Bugetarii de azi, executatii de m�ine

Bugetarii vasluieni sunt datori v�nduti la b�nci. �n anii de glorie ai �mprumuturilor, salariatii la stat au contractat credite de circa 200 milioane de euro. Case, masini, electrocasnice, totul a fost achizitionat cu ardoare, �n vederea �mbun�t�tirii standardului de viat�. �n acest ritm, s-a ajuns ca fiecare persoan� din aparatul public s� contabilizeze, �n medie, o datorie de aproximativ 10.000 euro la institutiile financiare. Din p�cate, reducerea salariilor cu 25% si cele 250.000 de concedieri vor arunca �n incapacitate de plat� tot mai multe familii. �n fata dezastrului financiar, b�ncile ofer� alternative limitate: restructurarea creditului sau, �n ultim� instant� executarea silit� a datornicilor.

Majoritatea bugetarilor vasluieni au ajuns sclavii b�ncilor comerciale. Siguri pe stabilitatea locurilor de munc� si �ncredintati c� veniturile nu le vor fi diminuate, salariatii la stat s-au av�ntat �n cavalcada �mprumuturilor. Dorinta de a tr�i mai bine a fost at�t de mare, �nc�t �n „epoca de aur” a �ndator�rii, bugetarii au contactat credite de circa 200 milioane de euro. Dac� lu�m �n calcul faptul c�, la nivelul judetului Vaslui sunt 20.765 persoane angajate la stat, rezult� c� fiecare bugetar are �n medie o datorie de aproximativ 10.000 euro. Toate aceste sume imense au fost utilizate pentru cump�rarea de case, masini, mobil�, electrocasnice etc., imperativul afis�rii unui anumit grad de prosperitate fiind, uneori, irezistibil. Din nefericire, pentru toti acesti clienti entuziasti ai institutiilor financiare, timpul a lucrat �n defavoarea lor. De la boom-ul �mprumuturilor si p�n� la falimentul recunoscut oficial au trecut c�tiva ani, �n conditiile �n care rambursarea creditelor a fost esalonat� pe perioade foarte lungi. Din acest punct, criza creditelor restante la b�nci este pe cale s� explodeze, cu consecinte grave la nivel social. Mai exact, reducerea cu 25% a salariilor tuturor bugetarilor va arunca �n incapacitate de plat� foarte multe familii. Mai mult, programul drastic de disponibiliz�ri din aparatul public, de 250.000 de persoane, din care 70.000 de concedieri �ntr-o prim� etap�, va precipita si mai mult fenomenul insolventei. Victor Cristea, deputat PSD de Vaslui, spune c�, dac� b�ncile vor proceda ca atare, acesti oameni vor fi supusi unor pedepse grele, inclusiv penale. „Oamenii vor fi adusi la disperare, iar multi dintre ei �si vor face o seam�. Nu cumva si b�ncile sunt obligate s� fie solidare cu cei nec�jiti?! La b�nci se pune impozit pe venit? C�stigurile acestor institutii s-au f�cut pe spatele oamenilor, dar lor nu li s-a explicat ce se va �nt�mpla �n conditiile unui derapaj financiar”, a subliniat Victor Cristea.

B�ncile nu iart�

�n conditiile instituirii planului sever de austeritate bugetar� si imposibilit�tii achit�rii la timp a ratelor, alternativele sunt limitate. Bancherii sustin c� una din solutii ar fi renegocierea �mprumuturilor, acolo unde este posibil, ori trecerea la executarea silit�. O parte din reprezentantii b�ncilor sunt de p�rere c� solutia reducerii salariilor este mai putin periculoas� f�t� de disponibiliz�rile masive. Pe de alt� parte, din calculele datelor furnizate de BNR reise c�, dac� vor fi dati afar� 70.000 de bugetari, valoarea creditelor restante va creste cu un miliard de lei la nivel national. Reducerea salariilor cu 25% �n siustemul public ar putea provoca intrarea �n stare de incapacitate de plat� a unui num�r mult mai mare de persoane, adic� o valoare mai mare a �mprumuturilor neachitate la timp. �n cazul celui mai sumbru scenariu posibil, adic� �n situatia �n care jum�tate dintre bugetarii cu credite ar fi �n imposibilitate de a pl�ti ratele, solvabilitate b�ncilor nu va sc�dea sub 10%, de la 14,7% �n prezent. �n schimb, aplicarea procedurii de executare silit� pentru r�u platnici este o problem� dificil� pentru institutiile financiare. Ritmul de v�nzare a bunurilor executate silit este sub 10%, pentru c� executorii bancari cer prea mult pentru propriet�ti. „Vasluiul este un judet s�rac, iar foarte multe persoane au apelat la �mprumuturi pentru a-si �mbun�t�ti nivelul de viat�. Chiar dac� erau angajati la stat, b�ncile au fost foarte prudente �n acordarea de credite. Pentru clienti, una din posibilit�ti va fi restructurarea creditului”, a spus directorul unei b�nci din Vaslui.

Privatii nu ofer� nimic

Pentru bugetarii concediati sau cei care sunt tentati s�-si caute slujbe mai bine pl�tite, mediul privat are foarte putine de oferit. Foarte multe firme �nt�mpin� probleme serioase �n plata obligatiilor c�tre bugetele locale si de stat, segmentul angaj�rilor fiind practic abandonat. Ionel Constantin, presedintele Camerei de Comert, Industrie si Agricultur� (CCIA) Vaslui, a spus c� foarte multe din meseriile persoanelor care lucreaz� �n aparatul bugetar nu au c�utare �n economia real�. Este vorba despre specializ�ri cum ar fi juristi, economisti, profesori etc. „Nu stiu pe ce posturi ar putea fi angajate persoane cu astfel de calific�ri. O parte din ele ar putea opta pentru �nfiintarea unor firme de audit, de contabilitate, de absorbtie a programelor europene”, a precizat Constantin. Patronatul local sustine c� pentru judetul Vaslui ar fi necesare investitii de circa 200 milioane de euro pentru mentinerea �n viat� a activit�tilor companiilor. Din nefericire, nu se pune un accent deosebit pe economia real�, pe o cheltuire extrem de atent� a resurselor financiare publice. „Evaziunea fiscal� este la cote alarmante �ndeosebi la produsele alcoolice, tutun, combustibili. �n paralel, coruptia este generalizat� iar licitatiile publice nu sunt transparente �n totalitate. Pentru sustinerea economiei de pia- t�, b�ncile trebuie s� practice dob�nzi mici, iar programele de concesiuni cu statul pentru companiile cu potent� s� fie relansate. F�r� aceste m�suri, risc�m o devalorizare accelerat� a monedei nationale, care poate s� ajung� la 6-6,5 lei/euro”, a explicat Constantin.