Presedintele Poloniei si satul M�nzatesti- Malusteni

P�str�nd �nc� amintirea noului Katyn de la Smolensk, nu vrem s� uit�m prea repede ceea ce este �ntr-adev�r important si ne poart� g�ndul spre aspecte inedite ale relatiilor rom�no-polone. Pe l�ng� aspectul general al leg�turilor cu Europa pe care leam realizat initial prin filiera polonez�, s� ne oprim asupra relatiilor direct umane. Mesterii polonezi au conturat patina gotic� a l�casurilor m�n�stiresti din nordul Moldovei, cronicarii moldoveni si-au f�cut studiile �n colegiile iezuite din Polonia, iar �n romanele lui Sienkiewicz – premiul Nobel pentru literatur� – vitejii nostri str�mosi sunt mereu prezenti. Mai t�ziu, �n Sfatul T�rii, polonezul Dudkiewicz se va pronunta – singurul dintre minoritari – pentru Unirea Basarabiei cu Rom�nia, un t�n�r de aceeasi nationalitate va �n�lta tricolorul rom�nesc la Cern�uti, iar �n ultimul r�zboi mondial, generalul Mociulschi va deveni legendarul comandant al v�n�torilor de munte rom�ni ��ngerii Caucazului�. De altfel, ca si Mociulschi, multi polonezi au devenit rom�ni si si-au slujit cu credint� noua patrie. La M�nz�testi-M�lusteni, s-a stabilit, la sf�rsitul secolului al XIX-lea, familia polonez� romanizat� Cacinschi, av�nd exact numele presedintelui polonez, a c�rui moarte a �ndurerat �ntreaga omenire, iar urmasii tr�iesc si ast�zi �n M�nz�testi. Aceast� familie a dat t�rii un erou, prin �nv�t�torul ofiter de rezerv� sublocotenent Cazimir Cacinschi, c�zut pe front �n 1917, �n fruntea plutonului s�u. �n vechiul local de scoal�, o plac� de marmur� �i cinstea amintirea. Am insistat ca la demolare placa s� fie p�strat� si reamplasat�; nu stiu care a fost gradul de patriotism al autorit�tilor locale… Interesant� prezenta �n localit�ti aproximativ �nvecinate – Ob�rseni, Doc�neasa, Valea Lung� – a altor nume cu sonoritate polonez�: Zanoschi, Petrusevschi, Levetske, Vladkovski etc. S� mai ad�ug�m si prezenta la M�lusteni a unui instrument muzical specific polonez, titera, si se iveste tentatia unui studiu de interculturalitate etnic�.

Prof. Dan Ravaru