Blestemul secetei

Agricultura vasluian� intr� iar �n zodia secetei. Dup� o iarn� bogat� �n z�pezi, prim�var� se arat� extrem de s�rac� �n precipitatii. Cele c�teva ploi modeste nu au ref�cut rezervele de ap�, soarele si v�ntul puternic usc�nd sever solul. Din nefericire, r�spunsul agricultorilor la dependenta meteo este… zero! Sistemul de irigatii a fost �n mare parte dezafectat, iar eliminarea ajutoarelor de stat pentru irigatii a definitivat colapsul. Mai mult, nici p�n� la aceast� dat�, fermierii vasluieni nu au primit desp�gubiri pentru culturile calamitate �n 2009.

Seceta �ncepe s� ameninte din nou teritoriul judetului Vaslui. Dup� o iarn� bogat� �n precipitatii, prim�vara se arat� extrem de uscat�. Cum campania de �ns�m�nt�ri este �n plin� desf�surare, lunile aprilie si mai sunt vitale pentru o vegetatie s�n�- toas� a culturilor si dezvoltarea plantelor. De regul�, dac� �n aceast� perioad� nu plou�, at�t culturile agricole de prim�var�, c�t si cele sem�nate �n toamn� au de suferit. Din nefericire, ploile slabe c�zute �n ultimele zile au udat doar o parte a judetului, �n timp ce v�ntul usuc� suprafet ele preg�tite pentru �ns�m�nt�ri. Gigel Crudu, purt�torul de cuv�nt al Directiei pentru Agricultur� si Dezvoltare Rural� (DADR) Vaslui, a spus c�, la aceast� dat�, stratul superficial al solului p�n� la o ad�ncime de 20 centimetri este uscat. „Lipsa apei �mpiedic� r�s�rirea plantelor care au fost sem�nate, iar cele care vor fi �ns�m�ntate vor fi r�s�ri greu si neuniform. Dup� cum au prognozat meteorologii, noi sper�m c� �n urm�toarele zile va ploua”, a precizat Gigel Crudu.

Campania agricol�, la turatie maxima

Campania agricol� de �ns�m�nt� ri de prim�var� a intrat pe linie dreapt�. Dup� ce ar�turile au fost realizate pe 85% din programul propus pentru aceast� prim�var�, adic� 154.434 hectare, s-au �nceput lucr�rile de sem�nat. Potrivit datelor DADR Vaslui, p�n� la aceast� dat�, au fost finalizate �ns�m�nt�rile pe 19% din suprafata prognozat�, adic� 34.060 hectare. Mai exact, au fost �ns�m�ntate 1.819 hectare cu legume, 1.231 hectare cu rapit� de prim�var�, 7.029 hectare cu plante de nutret, 3.995 hectare cu orzoic� de prim�- var�, 310 hectare cu maz�re boabe, 108 hectare cu sfecl� de zah�r, 98 hectare cu mustar, 3.187 hectare cu ov�z, 91 hectare de coliandru, 385 hectare cu cartofi si 15.807 hectare cu floarea-soarelui. �ncep�nd din aceast� s�pt�m�na, va �ncepe sem�natul si la cultura de porumb, care la nivelul judetului Vaslui ocup� un loc foarte important. De asemenea, fermierii vasluieni au �ncheiat si t�ierile de sezon la culturile de vit� de vie si pomi fructiferi.

Irigatii moarte

Organizatiile utilizatorilor de ap� pentru irigatii nu vor mai primi subventii din partea statului. �ncep�nd din luna octombrie 2009, au fost sistate o serie de ajutoare financiare, care erau vitale pentru asociatiile de profil. Este vorba despre sprijinul de sut� la sut� din valoarea curentului electric, 90% din plata apei utilizate pentru irigatii, alte sume pentru reparatiile si paza infrastructurii de udare. Legea �n care au fost prev�zute ajutoarele financiare pentru irigatii a intrat �n vigoare �n anul 2004 si, conform negocierilor cu Uniunea European�, durata de aplicare a fost stabilit� la maxim cinci ani. Spre exemplu, �n 2009, fiecare asociatie din cele sapte c�te exist� �n amenajarea Albita – F�lciu a beneficiat de o subventie pentru curentul electric �n valoare de 1,5 miliarde de lei vechi. La un simplu calcul, numai pentru energie a fost acordat un sprijin financiar �n sum� total� de 10 miliarde de lei vechi.

Zero desp�gubiri

P�n� la aceast� dat�, fermierii vasluieni nu au primit nici un leu desp�gubiri pentru pagubele provocate de secet� �n 2009. Potrivit centraliz�rii datelor de la nivelul judetului Vaslui, valoarea pagubelor provocate de secet� la culturile de toamn� se ridic� la suma de peste 8 milioane de euro. A fost afectat� o suprafat� agricol� total� de 61.383 hectare de culturi de toamn�, la care s-a ad�ugat o suprafat� de 8.899 hectare de culturi de prim�var�. �n total, la DADR Vaslui au fost �nregistrate dosare pentru 70.282 hectare, adic� 76% din suprafata total� asigurat�, care este de 92.001 hectare. Din cauz� c� nu au declarat judetul Vaslui ca zona calamitat� de secet�, operatorii economici din agricultura vasluian� au dat �n judecat� Ministerul Agriculturii si Guvernul,. Dup� ce luni la r�nd, fermierii au apelat la toate autorit�t ile pentru a-si primi desp�gubirile pentru culturile calamitate de secet�, calea judec�toreasc� a r�mas singura solutie. Astfel, �n data de 23 noiembrie 2009, la Curtea de Apel Iasi a avut loc primul termen �ntre cele dou� p�rti.

Despagubirile pentru culturile calamitate mai asteapta

�ntrebarea senatorului PSD de Vaslui Doina Silistru, pus� �n discutia Parlamentului si adresat� ministrului Agriculturii, Mihail Dumitru, av�nd ca subiect acordarea de desp�gubiri pentru culturile agricole calamitate �n judetul Vaslui, a primit un r�spuns negativ. Legea nr. 381/2002 privind acordarea desp�gubirilor �n caz de calamit�ti naturale �n agricultur� nu se mai aplic� �ncep�nd cu acest an. Pentru sustinerea produc�torilor agricoli, Ministerul Agriculturii si Dezvolt�rii Rurale a elaborat OUG nr. 14/2010 privind m�suri financiare pentru reglementarea ajutoarelor de stat acordate produc�torilor agricoli. Normele metodologice privind modul de aplicarea a OUG nr. 14/2010 sunt �n curs de definitivare. Cu privire la culturile �ns�m�ntate �n toamna anului 2009 si afectate de temperaturile foarte scazute din luna ianuarie 2010, s-a precizat c� desp�gubirile se vor acorda �n anul urm�tor anului �n care s-a produs calamitatea, si aceasta numai �n urma prezent�rii pierderilor �nregistrate �n bilanturile contabile.