Oglinda daneza

De la an la an, rata infractionalit�tii din Rom�nia creste. �n acelasi trend se �ncadreaz� si B�rladul cu localit�tile limitrofe. Fie c� se comit crime si violuri, se dau spargeri, sunt maltratati copii sau se comit jafuri, motivele sunt cam aceleasi: s�r�cia si nivelul sc�zut de educatie. Cel mai adesea, s�r�cia �i �mpinge pe oameni s� comit� infractiuni, iar ecoul f�r�delegilor comise �n aceast� zon� a t�rii a trecut de mult� vreme granitele t�rii. Acesta este motivul pentru care, joia trecut�, o echip� de televiziune din Danemarca a venit tocmai �n B�rlad. �n momentul plec�rii, intentia danezilor era clar�: doreau s� discute cu familiile c�torva b�rl�deni care au comis o crim� care a socat opinia public� din Danemarca. Echipa televiziunii a vrut s� filmeze mediul din care provin infractorii si, de asemenea, a vrut s� afle ce i-a �mpins la crim�. Numai c�, joi dimineat�, planurile lor s-au schimbat radical… Au dat peste o crim� la fel de atroce, comis� cu respectarea aceluiasi tipar de actiune. Reporterul Lasse Ravno si cameramanul Morte Storch lucreaz� la cea mai mare televiziune national� comercial� din Danemarca, respectiv TV 2. �nainte de a ajunge �n oras, translatorul celor doi jurnalisti a cerut ajutorul redactorilor „Monitorului de Vaslui”, si el, si danezii fiind la prima vizit� �n B�rlad. Dup� un drum plin de peripetii, prin codul galben de viscol pe care l-au prins la Bucuresti, la B�rlad au ajuns �n jurul orei 10.30. �n c�teva minute, erau/eram deja „pe teren”, pentru primele cadre. Lasse si Morte au un scop precis: realizeaz� o anchet� jurnalistic� �n orasul din care provin sapte din cei opt infractori care au participat (direct sau indirect) la una din cele mai odioase crime petrecute vreodat� �n Danemarca. �n parantez� fie spus, se stie c� t�rile scandinave sunt printre cele mai dezvoltate din Europa, gradul de civilizatie de aici fiind cu mult peste media european�. Prin urmare, comiterea unui omor �n stil mafiot este pedespsit� de danezi cu cel mult zece ani de detentie, �ntruc�t mentalitatea lor decreteaz�: fiecare are dreptul la o a doua sans�. �n timp ce asteptau aprobarea Inspectoratului de Politie al Judetului (IPJ) Vaslui pentru a merge la adresele celor sapte infractori din B�rlad si comunele arondate (lucru care nu s-a mai �nt�mplat), au vrut s� afle c�te ceva despre oras �n sine. Asa au dat peste s�r�cia care „guverneaz�” localitatea…

S�raci, da’ nu asa de r�i

Prima oprire a fost la „Ghetou”, locul �n care conditiile precare de trai ale rromilor sunt la ele acas�. Desi nu ne asteptam, danezii n-au fost at�t de puternic impresionati. Au si ei ghetourile lor. Poate nu la fel de infecte ca aici, dar, ca si la noi, sunt o „matc�” de infractori. Lasse Ravno povesteste: „Si noi avem asanumitele ghetouri, de unde, cel mai adesea, pleac� majoritatea infractorilor. �ns�, faptele pe care le comit nu sunt at�t de grave. Ne interesa din ce zon� au provenit rom�nii care �n 2008 au comis o crim� ce �n tara noastr� este privit� ca ceva foarte grav. Am f�cut o analiz� �n baza evenimentelor similare petrecute recent, respectiv uciderea stewardesei �ntr-un hotel de c�tre un rom�n, si am aflat astfel c� majoritatea infractorilor ce comit asemenea fapte provin din Europa Central� si Estic�. Din p�cate, foarte multi sunt din Rom�nia. Astfel am ajuns la B�rlad, de unde au plecat sapte din cei opt rom�ni care au omor�t un b�tr�n �n stil mafiot si care au dat mai multe spargeri pe timpul sederilor �n Danemarca”.

Actiune, motor!

Cu s�r�cia se convinseser� danezii �n momentul �n care aveau s� afle c� mai trebuie s� astepte o aprobare de la IPJ Vaslui, respectiv cea de a putea merge, f�r� a avea probleme, la domiciliul rudelor infractorilor b�rl�deni stabiliti �n Danemarca. „OK-ul” politistilor vasluieni n-a mai venit �n cele din urm�, lucru care i-a deranjat vizibil pe colegii danezi. C�nd toate p�reau a se �ndrepta spre o nereusit�, jurnalistii au aflat c� ceva-ceva s-ar putea „lega”… Mai exact, auzind c� suntem prezenti la reconstituirea crimei petrecute �n Zorleni, cei doi si-au exprimat intentia de a merge la fata locului. Pentru ei, filmarea reconstituirii unei crime este o premier�, �n sensul c� legislatia danez� interzice jurnalistilor participarea la orice fel de investigatie a politiei. Impactul pentru cei doi a fost cu at�t mai puternic cu c�t, pe parcursul celor aproape dou� ore de filmare, aveau s� descopere similarit�ti socante �ntre �mprejur� rile crimei pentru care veniser� la B�rlad si ale celei din Zorleni. �n ambele cazuri a fost vorba despre o minte criminal� calculat� care a pus totul la cale, „locotenenti” care au executat ordine, victim� �n v�rst�, actionare �n stil mafiot si un mobil al crimei, numit „bani de buzunar”.

Crime �n oglind�

Omorul din Danemarca s-a consumat astfel: Marius Diaconescu de 32 de ani, din B�rlad, ajutat de sase amici din oras si satele limitrofe, pe nume Marcel Gafton, Ionel Pan�, Daniel H�rlet, Marius Pl�cint�, Nicolae Cristea si Costel Mihai Dasc�lu, pune la cale o lovitur�. Prada se afla �n casa lui Karsten Norgaard, un b�tr�n de 76 de ani, din localitatea danez� Skovby, si reprezenta niste arme de panoplie cu valoare de patrimoniu mare. Siau f�cut treaba „ca la carte”, proprietarul si sotia sa nefiind la domiciu, iar hotii au reusit s� plece f�r� a fi prinsi de oamenii legii. �nt�mplarea se petrecea �n luna august 2008, iar �n noaptea de 1 spre 2 octombrie a aceluiasi an, cei sapte, de aceast� dat� ajutat si de un al optulea cunoscut, hot�r�sc s� atace �nc� o dat� aceeasi locuint�. De data aceasta, hotii au dat peste proprietar si sotia sa. „Pentru c� b�tr�nii au refuzat s� spun� de la bun �nceput unde se afl� banii, cei care le-au spart casa lau imobilizat pe b�rbat, i-au legat m�inile la spate si l-au lovit cu pumnii p�n� c�nd l-au constr�ns s� spun� unde tine banii. Au g�sit doar 1.500 de coroane daneze, adic� echivalentul a mai putin de 200 de euro, un televizor cu monitor plat si ceva bijuterii. Desi au furat foarte putin bani si bunuri nu prea valoroase, victima a fost, �n cele din urm�, ucis�. Sotia b�tr�nului, care fusese la r�ndul s�u b�tut� crunt, a sc�pat doar pentru c� s-a pref�cut a fi moart�. Crima a impresionat �ntreaga tar�”, a mai dezv�luit Lasse. Ce-au g�sit la Zorleni? Un mod similar de �nf�ptuire a unei crime, care a socat comunitatea local� si nu numai. Dar, pentru c� jurnalistii au si avut ocazia s� ia imagini cu reconstituirea, si-au sunat imediat editorul, care, imediat, i-a chemat cu materialul la masa de montaj. Nu le-au mai trebuit alte imagini. Materialul a fost trimis �n Danemarca s�mb�t� si dat deja pe postul TV 2. „Sunt sigur c� ceea ce am filmat aici va avea un impact puternic �n tara noastr�. Mai ales c� autorii crimei din Skovby au fost recent condamnati, dar la mai bine de un an de la comiterea faptei. Nicolae Cristea si Daniel H�rlet au primit c�te opt ani de �nchisoare, iar cel care a pl�nuit crima, Marius Diaconescu, zece ani de detentie. Ceilalti participanti la fapt� au fost condamnati pentru sechestrare de persoane. Justitia danez� a mai demonstrat si c�, p�n� la comiterea crimei, grupul a mai �nf�ptuit 54 de furturi si jafuri. Ne-a frapat si faptul c� pe capul r�ut�tilor din Danemarca �l cheam� Diaconescu iar pe cel de aici, de la Zorleni, Diaconu, si c� ambii au actionat doar pentru a-si procura bani de buzunar”, a spus cameramanul Morte Storch.

B�rlad, oras al contrastelor

�nainte de a ajunge �n Rom�nia, Morte Storch, jurnalist cu o vechime de 18 ani, a c�l�torit �n peste 75 de t�ri din toat� lumea, �n timp ce Lasse Ravno, reporter de investigatii de numai cinci ani, a v�zut ceva mai putine. Am�ndoi aveau o imagine pe jum�tate gresit� despre Rom�nia, au recunoscut mai t�rziu. Credeau c� tara noastr� e una foarte s�rac�, similar� cu un stat de prin Extremul Orient, �n care toti oamenii sunt r�i. Despre s�r�cie si r�utate au partial dreptate, �ns� �n Bucuresti au v�zut masini de lux, cl�diri impozante, str�zi curate, case de patrimoniu etc. �n B�rlad, au aflat si au fost impresionati de faptul c� orasul a dat t�rii doi sefi de stat, un sculptor de talie mondial�, scriitori, prozatori, oameni politici si sportivi de renume international si, mai mult, se mentine la nivel national �n topul celor mai culturalizate localit�ti. Stiu acum si cine a fost Alexandru Ioan Cuza, ce a f�cut el si, mai ales, c� s-a n�scut la B�rlad. Andreea R�ducan si Titi Aur sunt alte nume pe care deja le stiau, �ns� nu s-au g�ndit c� si-ar avea originile la B�rlad. „Nu ne asteptam s� vedem un oras al contrastelor, o zon� a contrastelor at�t de puternice. Una peste alta, ne-a impresionat tot ceea ce am v�zut si am aflat despre cultura voastr�. La noi, un oras ca B�rladul, de peste 70.000 de locuitori, s-ar situa �ntre primele zece ca m�rime. Si tot nu ar detine at�tea valori. Iar �n Rom�nia, unde sunt orase si cu peste dou� milioane de locuitori, s� afl�m c�te personalit�ti au fost date de B�rlad este de-a dreptul impresionant”, a �ncheiat Lasse.

Adriana-Cristina Susnea
Adrian Arnautu