Bagati-va mintile �n cap: traiti bine!

Prosperitate, echitate social� si av�nt economic, acestea sunt „m�rtisoarele” pe care Emil Boc vrea s� le agate �n piepturile rom�nilor. Inspirat probabil de nou anotimp, premierul vrea ca rom�nii s� aib� o alt� perceptie despre perioada dificil� pe care o traverseaz�. Ideea de baz� este c� avem un Guvern care munceste de rupe, un aparat de stat profesionist, un portofoliu de proiecte ambitioase, legi bune etc. Viata e frumoas� si merit� tr�it�; totul tine de felul �n care o prezent�m. o �n judetul Vaslui, nefericita misiune de a cosmetiza realitatea apas� pe umerii prefectului Levente Csaba Szekely. El va trebui s� prezinte populatiei potopul de „binefaceri” rev�rsat de Guvern �n capul muritorilor de r�nd. Tinerii vor fi bucurosi c�nd vor afla c� pot pleca din c�mpul muncii direct la cimitir, iar pensionarii, c� vor avea pensiile �nghitite de inflatie. Agricultorii s� fie m�ndri c� nu vor vedea desp�gubiri, �n timp ce miile de someri vor aplauda momentul �n care vor r�m�ne f�r� indemnizatie…

�n prag de prim�var�, premierul Emil Boc este hot�r�t s� primeneasc� imaginea Executivului. Pentru a fi �n pas cu natura, duminic�, �n cadrul unei videoconferinte, seful Guvernului a scos la instructie prefectii din judete. Principalul apel c�tre reprezentant ii din teritoriu a fost acela de a livra populatiei doar mesaje „de bine”, frumos ambalate. Mai exact, prefecturile vor trebui s� v�nture pe la nasul contribuabililor vestitii „ghiocei ai relans�rii”, pe care, �n prezent, nu-i vede nimeni. Astfel, din aceast� s�pt�m�n�, vasluienii vor face cunostint� cu m�retele realiz�ri ale actualei guvern�ri si vor adulmeca valul de prosperitate care va inunda conturile bancare. Piesele grele de imagine cu care prefectii vor anima dezbaterea public� sunt aceleasi proiecte care au reprezentat baza recesiunii economice din 2009: „Prima Cas�”, „Rabla”, m�surile de relansare a IMM-urilor etc. Ca o noutate, la pachetul de „�mpliniri m�rete” a fost ad�ugat� si Legea pensiilor, care a dat peste cap toate categoriile de pensionari. La Vaslui, prefectul Levente Csaba Szekely va trebui s� fac� un adev�rat tur de fort� pentru a explica populatiei c� frigul, foamea si disperarea sunt doar exager�ri ale presei. �n realitate, tr�im bine. Numai c�, p�n� acum, nu a avut cine s� ne spun� asta…

Adio pensii m�rite!

Prima veste pe care o dau guvernantii celor �n v�rst� este c�, �n acest an, punctul de pensie egal cu cel putin 45% din salariu mediu brut lunar pe economie nu se mai aplic�. Si, pentru c� regimul de austeritate este total, tot �n 2010, punctul de pensie nu se va indexa nici m�car �n raport cu inflatia. Cu alte cuvinte, pensiile au fost rupte definitiv de economie si, �n fata t�v�lugului cresterii preturilor, pensionarii sunt l�sati s� se descurce singuri. Cum scumpirile au debutat furtunos, la �nceputul acestui an, puterea de cump�rare a pensionarilor va sc�dea cu mult sub necesarului cosului zilnic. Mai mult, pentru c� �ntreg poporul trebuie s� str�ng� cureaua, tot din acest an, pensionarii nu mai beneficiaz� de compensarea �n bani pentru tichetele de c�l�torie pe calea ferat�, �n timp ce �nfiintarea pensiilor pentru agricultori a fost am�nat� p�n� �n anul 2011. Actualii salariati vasluieni vor fi trimisi din c�mpul muncii direct la cimitir. Aceasta este noua realitate social� pe care o deseneaz� proiectul Legii pensiilor publice. Dac�, �n anii trecuti, astfel de propuneri care vizau cresterea v�rstei de pensionare nu intrau „aria de interes” a autorit�tilor, �n prezent, situatia s-a schimbat radical. Conform proiectului de act normativ, v�rsta standard de pensionare va fi de 65 de ani at�t pentru femei, c�t si pentru b�rbati. Pentru b�rbati, noul „algoritm” de pensionare va fi atins �n anul 2015, �n timp ce femeile vor iesi la pensie la 65 de ani �n anul 2030. Atingerea acestei v�rste se realizeaz� prin cresterea v�rstelor standard de pensionare. Stagiul minim de cotizare va fi de 15 ani, at�t pentru femei, c�t si pentru b�rbati, �n timp ce stagiul complet de cotizare de 35 de ani, pentru ambele sexe.

„Prima Cas�”, victima birocratiei

Lansat cu mare entuziasm, Programul „Prima Cas�” a reprezintat o mare dezam�gire pentru vasluieni. �n loc de credite acordate rapid si deblocarea pietii imobiliare, �n cursul anului trecut, programul s-a „�necat” �n birocratie. Dosarele depuse de clienti au intrat �ntr-o adev�rat� morisc�, �ntre b�ncile comerciale si Fondul de Garantare. Dup� sincopele din anul precedent, Fondul de Grantare a informat b�ncile c� nu mai primeste dosare, �ncep�nd cu data de 1 ianuarie 2010. Cauza pentru care sistemul sa blocat a fost lipsa aprob�rii unui act normativ care s� stabileasc� noul cadru legal pentru derularea programului. �n final, �n cursul lunii februarie, Guvernul a iesit pe piat� cu o nou� form� a Programului „Prima Cas�”. La sf�rsitul anului 2009, la nivelul municipiului Vaslui erau aprobate �n jur de 100 de cereri prin intermediul Programului „Prima Cas�”.

Rabla… cu dou� viteze

Programul „Rabla” pentru tractoare trebuia s� devin� operational �ncep�nd cu data de 1 iulie 2008. �ntre timp, din cauza c� lista cu produc�torii si importatorii de tractoare validati nu a fost publicat�, sistemul de preluare a documentatiilor s-a blocat. Legea a fost adoptat� pentru a m�ri num�rul de tractoare utilizate �n Rom�nia, tar� �n care un tractor lucreaz� 54 de hectare, �n timp ce, �n Germania, sunt 9 hectare de tractor, �n Belgia – 7 hectare/tractor etc. Dup� eforturi �nd�rjite, autorit�t ile au anuntat c� programul va demara, �n sf�rsit, la sf�rsitul acestei luni. �n prezent, la nivelul judetului Vaslui, micii produc�tori detin nu mai putin de 1.500 de tractoare care se preteaz� la acest program. C�t priveste Programul „Rabla” pentru masini, �n anul 2008, �n judetul Vaslui au fost casate 373 autotorisme, iar �n anul 2009, au fost scoase din circulatie 306 masini vechi.