Fiscalizarea taranilor

Gospod�riile t�r�nesti vor intra sub bratul „ocrotitor” al Fiscului. Decisi s� alimenteze visteria statului, guvernantii intentioneaz� s� taxeze orice bucat� de b�nz� sau litru de lapte. �n „laboratoarele” Guvernului este �n lucru un act normativ, prin care cresc�torii de animale vor fi obligati s� se �nregistreze la Registrul Comertului. Un gospodar cu trei vaci va deveni persoan� fizic� autorizat�, iar un cioban poate s�-si deschid� o �ntreprindere individual�. Declararea afacerii va �nsemna tinerea contabilit�tii, plata de impozite si alte obligatii. Pentru ca micii fermieri s� fie ascult�tori, plata subventiilor va fi conditionat� de oficializarea fermei. Luati prin surprindere, t�ranii asteapt� oferta real� a Executivului: ori se doreste cu adev�rat modernizarea agriculturii sau actiunea este doar o goan� disperat� dup� bani.

Cresc�torii de animale vasluieni vor trebui s�-si oficializeze �ndeletnicirea. Un prim pas f�cut �n directia mult discutatei fiscaliz�ri a agriculturii a fost trimiterea c�tre serviciile deconcentrate din teritoriu a unui anunt, din partea Ministerului Agriculturii. „Printre r�nduri”, din circular� reise faptul c�, �n perioada imediat urm�toare, va fi emis un act normativ prin care cresc�torii de animale vor fi obligati s�-si scoat� veniturile la lumin�. Mai exact, at�t cresc�torii de bovine c�t si cei de ovine si caprine vor trebui s� se �nregistreze la Registrul Comertului ca persoan� fizic� autorizat� sau alte forme legale. �ncadrarea �ntr-o form� juridic� va fi operat� de ciobanii care au �n proprietate peste 50 de oi sau 25 de capre si t�ranii care au �n curte peste trei bovine. �nregistrarea ca persoane autorizate nu �nseamn� nimic altceva dec�t declararea productiei obtinute, precum si cantit�tile valorificate pe piat�. Contabilitatea pe care va trebui s� o tin� cresc�torii de animale are drept scop impozitarea veniturilor realizate. Pentru a fi mai conving�tori, autorit�t ile vor conditiona acordarea de subvent ii si alte forme de sprijin de �nregistrarea �n scriptele Registrului Comertului. Luati prin surpindere, cresc�torii de animale vasluieni sunt gata s� fac� pasul de �nscriere, �ns�, mai au serioase rezerve. �n primul r�nd, ei vor s� stie exact care va fi nivelul real al sprijinului fianciar din partea statului si ce tip de subventii vor mai fi operabile. �n caz cotrar, multi fermieri prefer� s� lucreze la fel ca p�n� acum, pentru a nu mai fi obligati s� achite impozite si alte taxe la bugetul statului. �ns�, nu este exclus ca lantul �n jurul fermierilor s� se st�ng� �ncet, iar �n perioada urm�toare, cei care nu s-au constituit �n forme legale s� nu mai poat� comercializa productia.

35.000 de PFA-uri!

Attila Miklos, directorul Oficiului pentru Ameliorarea si Reproductie �n Zootehnie Vaslui, a spus c� noile prevederi vor �nsemna niste criterii de disciplin� social� si economic�, la care cresc�torii de animale trebuie s� se adapteze. „�n sectorul zootehnic trebuie s� se respecte legile statului, iar dac� faci o afacere trebuie s� te �nscrii �ntr-o form� juridic�. Odat� �nregistrat, toat� lumea va sti c� existi ca entitate pentru a face productie, iar statul va putea s�-ti acorde sprijin, �n momentul �n care vor apar oportunit�ti”, a precizat Attila Miklos. �n prezent, la nivelul judetului Vaslui exist� 210.000 ovine, 72.000 bovine din care 34.544 matc� si 23.000 de caprine. Toate aceste animale sunt detinute de aproximativ 35.000 de gospod� rii t�r�nesti. Cu alte cuvinte, toti propiretarii acestor mici ferme vor trebui s� ia drumul Vasluiului, pentru a deveni contribuabili de �ncredere la bugetul consolidat al statului.

Potential risipit

La nivel national, judetul Vaslui de- tine un potential agricol extraordinar. Pe l�ng� acoperirea consumului intern, oferta de produse animale care poate fi valorificat� �ntr-un mod erudit este foarte consistent�. Vorbim de peste 10.000 capete de tineret taurine �ngr�sate, circa 90.000 capete de berbecuti, p�s�ri, ou�, l�n�, br�nzeturi si alte produse lactate. Practic, �n urma comercializ�rii acestui surplus ar putea intra �n circuitul financiar local peste 1.000 de miliarde de lei vechi. �n jur de 720 miliarde din valorificarea laptelui, 160 miliarde de lei din scoaterea la v�nzare a circa 4.000 tone de carne taurine si 131 miliarde de lei de pe urma livr�rii la consumatori a 3.750 tone de carne de ovine. Plus valoare poate fi obtinut� �n urma unui spijin consistent acordat fermierilor, dezvoltarea retelelor de preluare, depozitare si prelucrare a productiei, extinderea unor puncte comerciale specializate.