Amendati pentru p�rloaga

Din prim�var�, �n satele vasluiene vor „�nflori” amenzi de toat� frumusetea. T�ranii vor fi obligati s� pl�teasc� penaliz�ri pentru fiecare pogon de p�m�nt nelucrat. �n Ministerul Agriculturii se lucreaz� la cuantumul noii taxe, �n timp de Fiscul este preg�tit s� execute fiecare scaiet. �n judetul Vaslui, peste 15.000 proprietari de terenuri sunt pasibili s� pl�teasc� „birul lui Vl�descu”. Este vorba despre pensionari, de asistatii social si alti nec�jiti. La toti acesti s�raci, Guvernul este pe cale s� le ruineze gospod�riile, pentru a finanta armatele de „loiali” din aparatul public. �ntre timp, desp�gubirile pentru secet� au fost abandonate, peste jum�tate din culturile de toamn� au �nghetat, iar la ajutoarele de stat nu se mai g�ndeste nimeni.

Imaginatia guvernantilor de a face rost de bani este f�r� margini. Marti, Sebastian Vl�descu, ministrul Finantelor, a expus cu mult� acuratete noile strategii fiscale. �ntr-un moment de sinceritate, Vl�descu a precizat c� persoanele care au terenuri agricole pe care nu le lucreaz� ar trebui penalizate. „Nu am discutat cu Ministerul Agriculturii despre impozitarea terenurilor agricole, dar sunt sustin�torul ideii de penalizare a celor care au terenuri agricole, dar nu le folosesc”, a declarat Vl�descu. Si, pentru c� foame de bani este imens�, este posibil ca avertismentul s� fie pus �n practic� �n cel mai scurt timp. �n sprijinul afirmatiei sefului de la finante a venit Adrian Radulescu, secretar de stat �n Ministerul Agriculturii, care a precizat c� proprietarii de terenuri abandonate ar putea pl�ti penalizari, din aceast� prim�var�. Oficialul a ad�ugat c�, �n prezent, se poart� discutii pentru stabilirea cuantumului viitoarei taxe.

Impozit pentru s�racii satelor

Dup� ce au fost loviti de seceta sever� din 2009, t�ranii au r�mas cu hambarele goale. Chiar dac� nu au primit desp�gubiri, au f�cut eforturi supraomenes ti si au sem�nat din nou. Majoritatea s-au �mprumutat ori au v�ndut animalele din curte, pentru a face rost de sumele necesare. �n tot acest timp, r�spunsul autorit�tilor �n teritoriu a fost zero. O piat� a produselor agricole dictat� de samsarii de ocazie si niste preturi la cereale si alte produse, care nu acoper� nici pe departe cheltuielile. �n paralel, preturile la motorin�, seminte, lucr�rile mecanizate, �ngr�s�minte chimice etc. au crescut necontrolat. Din p�cate, gerul de la �nceputul anului a mai calamitat aproape jum�tate din culturile sem�nate �n toamn�. �n tot acest r�zboi dur pentru supravetuire, foarte multe presoane din lumea satului nu au reusit s� mai cultivele ogoarele. Multi proprietari sunt b�tr�ni, �n timp ce multe persoane tr�iesc doar de pe urma ajutorului social sau din alocatia copiilor. Mai sunt zone unde terenurile au o calitate foarte proast� si nu este rentabil cultivarea acestora, iar unele loturi de p�m�nt au fost cump�rate pentru constructia de case, dar nu au fost scoase din circuitul agricol etc.

Abandonul p�m�ntului

�n cursul anului 2009, 9,7% din suprafata agricol� arabil� a judetului Vaslui a r�mas nelucrat�. Practic, 28.485 de hectare de teren arabil au fost scoase din circuitul agricol local, dintr-un total de 291.306 hectare arabile. Grav este faptul c� fenomenul abandonului suprafetelor agricole s-a accelarat �n ultimii ani, spre exemplu, �n 2002, erau l�sate �n paragin� 12.000 de hectare. C�t priveste anul �n curs, sunt toate premisele ca suprafetele agricole abandonate s� fie cu mult mai mari. �n primul r�nd, Ministerul Agriculturii beneficiaz� de cea mai mic� alocatie bugetar� din ultimii 20 de ani. De asemenea, suprimarea ajutoarelor de stat la cererea UE va c�nt�ri greu �n decizia fermierilor, de a mai lucra p�m�ntul. De la micii proprietari de terenuri si p�n� la societ�t ile comerciale, eliminarea subventiilor la motorin�, anularea fondurilor publice alocate creditului agricol etc, vor face imposibil� cultivarea loturilor arabile.

Interes „agro-electoral”

Potentialul agricol imens de la nivel local si national este pomenit doar �n discursuri oficiale, f�r� a se aplica m�suri concrete. �n continuare, investit iile alocate moderniz�rii infrastructurii agricole sunt insignifiante, agricultura de tip arhaic, �ndreptat� exclusiv spre autoconsum, fiind preponderent�. �n acelasi timp, domeniul agricol este meteo-dependent, iar sistemele de irigat ii sunt �n mare parte distrunse. Un alt obstacol major �n calea rentabiliz�rii sectorului agricol este si f�r�mitarea excesiv� a terenurilor, precum si lipsa societ�tilor agricole �n unele comunit�ti locale. Dac� la toate aceste realit�ti ad�ug� m si lipsa masiv� de cofinant are la proiectele europene, �nt�rzierea sprijinului financiar, precum si alocatia bugetar� insuficient�, tabloul dezastrului este complet.