Cinci motive suplimentare pentru a renunta la fumat

Medicii americani au alc�tuit o list� ce contine cinci motive suplimentare pentru a-i ajuta pe fum�tori s� renunte la acest obicei d�un�tor pentru s�n�tate, informeaz� ivillage.com.

Potrivit American Cancer Society, aproximativ 70% dintre fum�tori doresc s� se lase de fumat, �ns� multi dintre ei au nevoie uneori de o mic� motivatie suplimentar�. Fumatul reprezint� cea mai frecvent� cauz� a deceselor premature. Renuntarea la fumat scade pe termen lung riscul de a suferi de cancer pulmonar, infarct si atac cerebral. Exist� �ns� si c�teva beneficii importante si imediate: la doar 20 de minute dup� ce un fum�tor renunt� la fumat, se constat� o sc�dere a pulsului si a tensiunii lui arteriale. Pe lista celor cinci motive suplimentare pentru ai ajuta pe fum�tori s� renunte la fumat medicii americani au trecut urm�toarele observatii:

De dragul animalelor

Dac� nu vreti s� renuntati la fumat pentru propria s�n�tate, atunci ar fi bine s� o faceti pentru s�n�tatea animalelor de companie. Studiile precedente au relevat faptul c� fumatul pasiv sporeste considerabil riscul acestora de a se �mboln�vi de diverse tipuri de cancer si de a contracta o serie de maladii respiratorii. C�nd pisica dumneavoastr� va �ncepe s� �si fac� toaleta zilnic�, ar fi bine s� v� g�nditi la toti acei agenti carcinogeni pe care ea �i linge �n timp ce-si aranjeaz� blana. Dac� sunteti st�p�nul unui c�ine, ar fi indicat s� aflati c� animalul dumneavoastr� inspir� agentii carcinogeni pe care dumneavoastr� �i expirati, risc�nd astfel s� se �mboln�veasc� de cancer nazal sau pulmonar. �ntr-un sondaj organizat recent �n SUA, peste 28% dintre fum�torii care sunt st�p�ni de animale au declarat c� intentioneaz� s� renunte la acest viciu, dup� ce au aflat c� fumatul pasiv d�uneaz� grav s�n�t�tii animalelor lor de companie.

De dragul banilor

Dac� v� lipseste motivatia, g�nditi-v� la banii pe care ati putea s�-i c�stigati astfel. La fel ca �n cazul stimulentelor financiare asociate cu succesul curelor de sl�bire pe care le tin persoanele supraponderale, fum�torii c�rora le-au fost oferiti bani pentru a se l�sa de fumat au mai multe sanse de a redeveni nefum�tori, potrivit unui studiu recent realizat de cercet�torii de la Universitatea Pennsylvania. Dup� un an de la acest studiu, 15% dintre participanti aveau �n continuare statutul de „fosti fum�tori”, comparativ cu doar 5% dintre participantii din al doilea grup de studiu, care nu au primit aceste stimulente financiare. Potrivit datelor statistice generale, doar 4% dintre fum�tori reusesc s� se lase definitiv de fumat, indiferent de anul �n care au fost culese datele. Medicii �i �ncurajeaz� pe fum�torii care doresc s� renunte la tigarete s� �nceap� un fel de „concurs cu plat�”, sub forma unui pariu, la care s� participe prietenii, rudele sau colegii de munc�.

Pentru a r�m�ne „mereu t�n�r”

Fumatul nu doar scurteaz� speranta medie de viat�, ci si provoac� adev�rate „dezastre” la nivelul tenului, cauz�nd aparitia unor riduri de profunzime care �i fac pe fum�tori s� par� mai �n v�rst� dec�t sunt �n realitate. �n plus, specialistii �n domeniu avertizeaz� asupra faptului c� nivelul de calitate a vietii cunoaste, de-a lungul anilor, o sc�dere semnificativ� �n cazul fum�torilor.

Pentru a cur�ta aerul �nconjur�tor

Exist� un motiv pentru care fum�torii se �mprietenesc, de regul�, cu alti fum�tori. Fumatul face ca hainele si respiratia dumneavoastr� s� capete un miros resping�tor. �n plus, acest viciu contribuie la cresterea riscului de declansare a maladiei Alzheimer. Nici persoanele nefum�toare care au prieteni fum�tori nu sunt mai �n sigurant�. Expunerea la fumatul pasiv este asociat� nu doar cu maladiile cardiace, cancerul pulmonar si cu atacul cerebral, ci poate s� creasc� totodat� si riscul de declansare a dementei cu 4%. Copiii sunt �n special afectati de fumatul pasiv, iar concentratia lor de monoxid de carbon din organism este similar� cu cea a fum�torilor adulti. Dac� unul dintre p�rinti este fum�tor, atunci interzicerea fumatului �n locuint� reduce expunerea la fumatul pasiv, dar si probabilitatea ca urmasii s�i s� devin� fum�tori.

Pentru a tine la distant� kilogramele suplimentare

Dac� apelati la tigarete pentru a sl�bi si pentru a v� mentine suplu, ar trebui s� reg�nditi aceast� strategie. Potrivit unui studiu finlandez, cercet�torii au aflat c� persoanele care au fumat mult �n adolescent� – peste 10 tigarete pe zi – aveau o circumferint� a taliei mai mare la v�rsta adult�, comparativ cu nefum�torii. �n special fetele care fumeaz� sunt mai predispuse dec�t nefum�torii s� devin� supraponderale pe m�sur� ce �nainteaz� �n v�rst�. Desi nu exist� o dovad� direct� a corelatiei dintre fumat si obezitate, studiile recente au reusit s� demitizeze teoria bazat� pe ideea „fumez pentru a m� mentine zvelt”, at�t de popular�, dar nu exclusiv�, �n r�ndul fetelor si femeilor.