Florin Diacu, profesor de matematic de origine romn, stabilit n Canada, a publicat o carte despre anticiparea dezastrelor prin calcule matematice, care a fost prezentat de Wall Street Journal n editia luni.
n „Mega Disasters” („Megadezastre”), Florin Diacu vorbeste despre cum ar putea fi folosite ecuatiile diferentiale pentru a acoperi unele lacune stiintifice si cum poate fi minimalizat incertitudinea din dinamicile neliniare (teoria haosului) pentru a anticipa dezastrul. El trece n revist mai multe catastrofe, de la coliziunile cosmice la crizele economice, si trateaz felul n care ele pot fi ntelese matematic. n domeniul matematicii celeste, Diacu sustine dezvoltarea unor mijloace pentru devierea cursului asteroizilor care se apropie de Terra, asa cum specialistii rusi par s fi reusit s o fac. n cazul cutremului din Oceanul Indian din 2004, care a provocat tsunami-ul cu cele mai multe victime cunoscut vreodat, Diacu crede c mai multe vieti ar fi putut fi salvate atunci dac ar fi existat un sistem rudimentar de avertizare asupra producerii cataclismului, prin calcularea evolutiei nltimii pe care urmau s o ating valurile. n schimb, cartea nu prezint statistici care s fi prevestit recentul cutremur din Haiti, de sptmna trecut, autorul considernd inutil n acest caz un sistem de avertizare n care s fie investite sute de milioane de dolari, pentru o amenintare ipotetic, din moment ce n aceast tar s-au produs seisme puternice n trecut, dar nu si n ultimii 200 de ani. Dup cum noteaz Diacu, cheltuielile pentru studierea plcilor tectonice si ingineria pe care o presupune acest lucru sunt mpovrtoare. A durat 24 de ani, ncepnd din 1970, pentru a fora 7,6 mile (12,23 km), aceasta fiind cea mai adnc groap spat – Kola din nordul Rusiei. „Chiar dac am putea merge mai n adncime, doar forarea nu ar fi suficient pentru a obtine imaginea complet a ceea ce se ntmpl sub picioarele noastre, ar fi mai degrab ca ncercarea de a evalua un os rupt cu un ac subtire si lung”, spune Florin Diacu. Chiar dac Haiti s-ar fi miscat naintea producerii cutremurului, probabilitatea unui dezastru ar fi fost n continuare mic: numai 6% din trepidatiile slabe sunt urmate de seisme puternice. n China, care este expus cutremurelor, au fost 30 de alarme false ntre 1996 si 1999, ceea ce a fcut ca guvernul chinez s decid c aceste alarme, de fiecare dat cnd se misc pmntul, sunt contraproductive. Astfel, din cartea lui Diacu reiese c, chiar si atunci cnd sunt motive ntemeiate pentru instituirea unui sistem de alert, acest lucru rmne la latitudinea autorittilor locale; chiar si atunci cnd exist un astfel de sistem care functioneaz bine, avertismentele trebuie comunicate populatiei, ceea ce reprezint adesea o misiune dificil; chiar si atunci cnd sunt depistate locurile cele mai expuse riscurilor si sunt concentrate acolo resursele stiintifice si tehnice limitate, tot pot exista surprize. n loc s se confrunte cu aceste incertitudini si s propun solutii, autorul crtii „Mega Disasters” concluzioneaz c vom fi din ce n ce mai buni la msurarea fortelor Pmntului si la avertizrile privind momentele declansrii acestor evenimente si, asa cum GPS-ul (Global Positioning System) a revolutionat posibilittile de a indica punctele de coliziune a plcilor tectonice, „inventii viitoare neasteptate ar putea aduce era predictiilor deterministe mai aproape dect se sper”. Florin Diacu s-a nscut la Sibiu, a absolvit Facultatea de Matematic din Bucuresti si a prsit Romnia n 1988. A obtinut doctoratul, un an mai trziu, la Heidelberg (Germania), cu o tez de mecanic cereasc. S-a mutat n Canada, unde a lucrat mai nti la Centrul de Cercetri Matematice din Montreal, dup care a acceptat un post de profesor la Universitatea din Victoria, al crei Institut Pacific de Stiinte Matematice l-a condus ntre 1999 si 2003. A scris peste o sut de lucrri.
