Megaescrocherie de 156 miliarde de lei

Cinci societ�ti comerciale au reusit s� tepuiasc� bugetul statului cu fabuloasa sum� de 156 miliarde de lei vechi. Modul de operare al retelei de evazionisti era extrem de ingenios: firmele „mam�” foloseau documente fictive ce proveneau de la alte 21 de societ�ti fantom� din �ntreaga tar�. �n acest fel, s-au derulat tranzactii masive de m�rfuri, finantele publice �ncas�nd zero lei din valoarea operatiilor. Ulterior, produsele erau „oficializate” si facturate la agenti economici din alte judete, cu prec�dere din Bistrita si Brasov. Demn de remarcat este faptul c� �ntrega sum� la negru a fost rulat� prin sistemul bancar. Mai exact, banii au fost ridicati �n numerar de la bancomate, sau direct de la ghiseele institutiilor financiare. Reteaua de escroci este condus� de un vasluian, autorit�tile p�str�nd identitatea acestuia secret� p�n� la finalizarea anchetei.

�n cursul lunilor septembrie si octombrie, Garda Financiar� (GF) Vaslui a reusit s� destructureze o retea de infractionalitate financiar� extrem de periculoas�. Actiunile de investigatie s-au desf�surat pe o perioad� mai lung� de timp, sub coordonarea si sprijinul Parchetului si a organelor de cercetare penal�, iar valoarea total� a prejudiciului adus bugetului de stat se ridic� la suma impresionant� de 156 miliarde de lei vechi. Totodat�, potrivit anchetatorilor, cel care a pus la punct toat� aceast� masin�rie infernal� de fraudat statul are domiciliul �n judetul Vaslui, �ns� �ns� p�n� la finalizarea cercet�rilor identitatea acestuia nu poate fi dezv�luit� opiniei publice. Acest tun imens tras finantelor publice a f�cut ca valoarea celor 30 de sesiz�ri penale formulate de Garda Financiar�, �n primele zece luni din acest an, s� fie mai mare cu 300%, comparativ cu perioada similar� din 2008. Mai exact, dintr-un prejudiciu total estimat la 197 miliarde de lei vechi provocat visteriei publice, nu mai putin de 156 miliarde de lei au fost identificati �n urma anihil�rii retelei de evazionisti.

„Caracatit�” de cinci stele

Tabloul general al agentilor economici antrenati �n tranzactiile comerciale la negru este spectaculos. Miezul „caracatitei” era format din cinci firme, din care trei �si aveau sediul �n judetele Ilfov si Giurgiu. Cele cinci societ�ti se foloseau de date ilegale, ce proveneau de la alte 21 de firme fantom�, cu locatii �n mai multe judete ale t�rii. Datele false de la cele 21 de societ�ti care, practic, nu existau, erau utilizate pentru a disimula valoarea unor relatii comerciale desf�surate �ntre operatorii economici implicati. �n realitate, respectivele tranzactii de m�rfuri nu au avut loc niciodat� sau datele declarate nu aveau nimic �n comun cu adev�rul. Dar ingeniozitatea evazionistilor nu se opreste aici, iar modul de operare dezv�luie m�na unor profesionisti des�v�rsiti. Dup� ce „patentau” manevrele comerciale fictive, cele cinci firme „mam�” au facturat la r�ndul lor m�rfurile, care se presupune c� proveneau de la cele 21 de firme fantom�, c�tre alti agenti economici. De aceast� dat�, schimburile comerciale se derulau la lumina zilei, destinatarii diferitelor produse fiind societ�ti din �ntreaga tar�, cu prec�dere din Bistrita si Brasov. �n acest fel, evazionistii profitau de sumele la negru din operatiunile nereale, pentru ca, apoi, s� pozeze �n buni contribuabili. „Valoarea total� a tranzactiilor f�r� documente legale de provenient� se ridic� la suma de 355 miliarde de lei vechi. Cele cinci firme implicate nu detin documente legale de provenient� pentru m�rfurile facturate si nu s-a stabilit provenienta real� a m�rfii”, a spus Vasile Langa, comisar sef la GF Vaslui. Pe l�ng� lipsa documentelor, care s� certifice faptul c� operatiunile comerciale s-au desf�surat �n realitate, megaescrocheria mai reprezint� o premier�. Aproape �ntreaga sum� la negru s-a rulat prin sistemul bancar. Concret, banii s-au ridicat �n numerar prin carduri din bacomate sau direct de la ghiseele institutiilor financiare.