Disperarea si revolta sunt crizele prin care trec, zilnic, fermierii vasluieni. Cu peste 60% din cheltuieli neacoperite si cu seifurile goale, productorilor nu le-a mai rmas dect s protesteze. Marsul motorizat programat s se desfsoare, ieri, pe traseul Husi – Albita, nu a primit autorizatie, iar utilajele au rmas pe tarlale. Pentru c refuz falimentul, agricultorii vasluieni au apelat la Curtea de Apel Iasi s le fac dreptate. Ministerul Agriculturii este chemat n judecat de ctre 25 de societti agricole din judetul Vaslui, doleantele fermierilor fiind extrem de clare: declararea judetului drept zon calamitat si acordarea de urgent a despgubirilor solicitate. ntre timp, agricultura a devenit din nou o adevrat „printes”, disputat de toti candidatii la presedintia statului. Din fiecare colt de tar sunt trase salve de promisiuni peste ogoarele patriei: subventii mai mari, strategii mai bune, investitii masive etc. Resemati, romnii se hrnesc vrtos din import si admir „recoltele” bogate de noi directori, adjuncti si secretare.
Protestul motorizat al fermierilor vasluieni nu a primit autorizatie de desfs urare. Programat s se deruleze, ieri, pe ruta Husi – Albita, marsul nu au primit „verde” din partea Primriei Drnceni, pe unde urma s treac coloana de utilaje. Pusi n fata refuzului autorittilor locale, productorii au amnat scoaterea n strad a tractoarelor, care ar fi condus la blocarea Drumului European 581. De altfel, la o analiz a situatiei actuale de la nivelul Guvernului, agricultorii au ajuns la concluzia c nu au cu cine discuta problemele legate de plata despgubirilor. Chiar dac au pierdut o lupt, fermierii vasluieni nu renunt la actiunile n vederea declarrii judetului Vaslui ca zon calamitat de secet si acordarea unui sprijin financiar. n aceste zile, fermele care au nregistrat pierderi la culturile agricole pe fondul secetei persistente, au chemat Ministerul Agriculturii la bar. Cererile de chemare n instant la Curtea de Apel Iasi sunt n curs de formulare, de ctre 25 societti agricole. „Pe lng Ministerul Agriculturii, noi am fi dat n judecat si Directia pentru Agricultur si Dezvoltare Rural Vaslui, dar institutia si-a fcut treaba si a transmis la Bucuresti dosarele de calamitate. Am sperat s nu mai cheltuim bani si s fie emis o hotrre prin care judetul nostru s fie declarat zon calamitat, ns acest lucru nu s-a ntmplat”, a spus Dan Hurduc, membru al Comitetului Director al Asociatiei „Grup – Est” Husi.
„Alarm” fals
Pentru cteva zile, productorii agricoli au trit cu iluzia c Ministerul Agriculturii ar putea despgubi pe proprietarii de teren, care au fost afectati de secet n 2009. Cele mai mari suprafete afectate de secet au fost nregistrate n judetele Calarsi, Galati, Vaslui, Constanta, Buzu, Teleorman, Vrancea. Culturile afectate grav de lipsa apei din sol sunt grul, secara si triticalele. „n urma analizrii situatiilor primite de la Directiile pentru Agricultur si Dezvoltare Rural judetene, ministerul a transmis spre informare Guvernului nota privind declararea strii de calamitate si acordarea de despgubiri pentru suprafetele afectate de secet, n vederea stabilirii sursei de finantare pentru despgubirea produc- torilor agricoli”, se arta n datele ministerului. Potrivit ultimei note transmise de DADR Vaslui ctre ministerul de resort, la nivelul judetului Vaslui au fost afectate de secet 247.958 hectare, din care 92.000 hectare sunt asigurate. DADR Vaslui a finalizat si transmis la Bucuresti dosarele de calamitate pentru o suprafat de aproximativ 70.000 hectare.
Plou cu… promisiuni
Campania electoral prezidential a readus pe buzele politicienilor interesul pentru agricultur. Din fiecare colt de tar, candidatii au nceput s i asedieze pe productori cu tot felul de promisiuni. Agricultura este vzut din nou ca principalul sector economic care ne poate scpa de criz, investitiile pentru modernizare vor fi din cele mai mari, subventiile vor fi pltite la timp etc. ntre timp, n teritoriu nu se schimb nimic si, n loc de bani, plou la nesfrsit cu vorbe. n continuare, investitiile alocate modernizrii infrastructurii agricole sunt insignifiante, agricultura de tip arhaic, ndreptat exclusiv spre autoconsum, fiind preponderent. n acelasi timp, domeniul agricol este meteo-dependent, iar sistemele de irigat ii sunt n mare parte distruse. Un alt obstacol major n calea rentabilizrii sectorului agricol este si frmitarea excesiv a terenurilor, precum si nefiscalizare mrfii, preferndu-se n continuare operatiunile „la negru”. Dac la toate aceste realitti adugm si lipsa de cofinantare la proiectele europene, ntrzierea sprijinului financiar, precum si alocatia bugetar insuficient, tabloul dezastrului este complet. n acest fel, Romnia a ajuns s importe peste 60% din consumul propriu: carne, lapte, fructe, legume. Consecintele bazrii consumului intern pe importuri masive sunt dezastruoase pentru buzunarele cettenilor. Pentru a nu pierde profitul, importatorii ajusteaz preturile la materia prim de cte ori este nevoie, n timp ce industria prelucrtoare este obligat s se alinieze noilor tarife. Tocmai de aceea, pn cnd agricultura nu va fi modernizat si pregtit s se bat cu produsele competitive europene, populatia va mnca foarte scump si prost.
