La doar o zi distant de Ziua European a Patrimoniului, respectiv duminic, 20 septembrie, la ora 21.10, la Televiziunea Romn, va avea loc lansarea emisiunii „Restaurare”, intitulat sugestiv „Demolm sau renovm”. Printre invitati se numr Alexandru Paleologu, ministrul Culturii si Cultelor, dar si Ion Caramitru, fostul ministru al Culturii. Imediat dup lansare, la ora 22.00, va fi difuzat prima editie a emisiunii propriu-zise, printre primii trei concurenti aflndu-se si judetul Vaslui cu pachetul de biserici de lemn propus de Directia Judetean pentru Cultur, Culte si Patrimoniu Cultural National (DJCCPCN) Vaslui: Biserica de lemn „Sf. Nicolae” din satul Cettuia, comuna Puiesti, Biserica de lemn „Sf. Gheorghe” din Lipovt si Biserica de lemn „Sf. Nicolae” din Prvesti.
La fiecare editie, voturile publicului vor decide un cstigtor care va merge n final. n cazul judetului nostru, publicul va putea vota, prin apel sau prin SMS, pn vineri, 25 septembrie, la ora 24.00. Banii rezultati n urma televotingului vor intra automat ntr-un cont al fundatiei „Pro Patrimonio”, care, ulterior, se va ocupa de demersurile necesare restaurrii monumentelor propuse de judetul cstigtor. Acesta va primi att banii adunati pe perioada desfsurrii concursului, ct si alte fonduri care s permit reabilitarea monumentelor prezentate. Cele trei biserici de lemn propuse din partea judetului Vaslui au fost selectate de ctre Directia General pentru Cultur, Culte si Patrimoniu Cultural National Vaslui cu sprijinul Televiziunii Romne si al Episcopiei Husilor. n cadrul emisiunii, monumentele judetului Vaslui vor fi prezentate de ctre arhitectul Marian Besliu si de ctre Lucian Lefter, etnograf si istoric de art. Biserica de lemn „Sf. Nicolae” din satul Cettuia, comuna Puiesti este amplasat n obrsia Strmba, pe Tutova. Prima atestare documentar dateaz de pe 30 aprilie 1431, cnd domnitorul Alexandru cel Bun dona protopopului de Brlad dou sate, printre care si Strmba. Biserica cu hramul „Sf. Nicolae” a apartinut schitului Strmba, metoh al mnstirii Neamtului ntre secolele XVI si XIX. Construit din lemn autohton, este una dintre cele mai vechi monumente de arhitectur popular. Cea mai ampl restaurare a bisericii a avut loc n 1717, ns n anul 1995 a fost afectat de un incendiu. n privinta acestui obiectiv, problemele nu se rezum doar la restaurarea propriu-zis, ci si la consolidarea malului de pe latura sudic a bisericii, care st s se prbuseasc. Constantin Suciu, directorul (DJCCPCN) Vaslui, a naintat o sesizare n acest sens ctre Agentia de Protectia Mediului (APM) Vaslui, drept pentru care Remus Mitrea, directorul APM Vaslui, a promis ajutor n ceea ce priveste lucrrile de consolidare legate de partea de mediu. Din punctul de vedere al lui Constantin Suciu, o restaurare complet a bisericii de la Cettuia ar cuprinde trei etape: consolidarea malului care amenint existenta monumentului, refacerea bisericii si transformarea ei ntr-un muzeu, dar si construirea unui nou lcas de cult n care s se oficieze ritualurile religioase. Biserica de lemn „Sf. Gheorghe” din Lipovt este ctitorit de domnitorul Stefan cel Mare si Sfnt si de sotia sa, Maria. Vornicul Vasile Lupu reface biserica n anul 1626 si o nchin mnstirii Zografu de la Muntele Athos (Grecia). Biserica de lemn „Sf. Nicolae” din Prvesti este atestat documentar nc din anul 1666, fiind ctitorit de vornicul Apostol Talpes. Biserica a fost refcut n 1816-1820 de monahul Nicodim Popescu. n perioada 1864-1993 a functionat ca biseric de mir, dup care a redevenit mnstire de maici. „Este foarte important ca vasluienii s se mobilizeze si s participe la televoting. Este o sans unic pentru restaurarea celor trei monumente si ar fi pcat s nu profitm de ea. Fonduri pentru patrimoniu nu vor fi niciodat suficiente, iar acest concurs permite investirea unor bani n valorificarea istoric si turistic a monumentelor pe care Vasluiul le are si la reabilitarea unui patrimoniu local despre a crui valoare putini sunt constienti. n plus, este una dintre putinele ocazii n care putem demonstra c vasluienii sunt uniti, solidari si c putem pune accentul si pe valori precum religia sau istoria”, a declarat Constantin Suciu.
Dora Crlescu
Casa Juvara din Barlad !