Pariul cu despagubirile

Ilie S�rbu, ministrul Agriculturii, s-a ��ndr�gostit� de judetul Vaslui. �ntr-o emisiune televizat�, S�rbu a spus c� Vasluiul este singurul din tar� care a solicitat declararea judetului ca zon� calamitat� de secet�. Tot vasluienii au finalizat primii situatiile centralizatoare cu suprafetele afectate, precum si necesarul de fonduri pentru fiecare fermier �n parte. Este vorba despre o suprafat� de 60.367 hectare calamitate, cu pierderi care se ridic� la peste 30 milioane de lei. Un efort imens al functionarilor de la Directia Agricol�, care au finalizat �n timp record munti de dosare. Toate bune si frumoase, numai c�, f�r� o hot�r�re de Guvern prin care s� se acorde desp�gubiri, declaratiile ministrului si documentatiile nu au nici o valoare. Campania de toamn� a �nceput, iar pentru �ns�m�ntarea unui hectar fermierii trebuie s� scoat� din buzunar peste 1.000 de lei. Bani pe care lucr�torii din agricultur� nu �i au si pe care �i asteapt� cu disperare �nc� din prim�var�. Vasluiul este singurul judet din tar� care a f�cut toate demersurile necesare �n vederea declar�rii ca zon� calamitat� �n agricultur�. Aceasta este declaratia ministrului Agriculturii, Ilie S�rbu, f�cut� �n cadrul unei emisiuni televizate. Tot judetului nostru a reusit s� definitiveze documentatiile pentru fiecare fermier, �n vederea obtinerii desp�gubirilor pentru culturile distruse de secet�. �ntr-adev�r, �n cele dou� etape de depunere a dosarelor si de constatare �n teren a gradului de d�unare, din toate comunele vasluiene s-au adunat vrafuri de documente. Un volum de munc� imens, pe care functionarii Directiei pentru Agricultur� si Dezvoltare Rural� (DADR) Vaslui l-au realizat �n timp record. Odat� cu primele semnale de persistent� a secetei excesive, conducerea DADR a f�cut mai multe inform� ri ministerului de resort cu privire la pagubele �nregistrate de fermieri. Inform�rile au fost �nsotite de date exacte privind suprafetele agricole care au avut cel mai mult de suferit, precum si de valoarea total� a pierderilor. Tot acest efort logistic si uman a avut scopul s� conving� factorii de decizie de la nivelul Ministerului Agriculturii s� promoveze un proiect de hot�r�re de Guvern, �n vederea declar�rii judetului Vaslui ca zon� calamitat�. �Pe l�ng� inform�rile f�cute, noi am �ntocmit si situatia centralizatoare cu suprafetele afectate si necesarul de fonduri pentru fiecare fermier �n parte. �n situatia �n care judetul nostru va fi declarat zon� calamitat�, desp�gubirile se vor acorda cu operativitate, tin�nd cont de costurile cu �nfiintarea culturilor de toamn�, a spus Gigel Crudu, director coordonator adjunct la DADR Vaslui. Conform Legii nr. 381/2002, pentru acordarea desp�gubirilor �n caz de calamit�ti naturale �n agricultur�, DADR are obligatia de a informa ministerul cu privire la suprafetele afectate si nivelul estimativ al pagubelor. Inform�rile se fac �n situatia �n care factori naturali de genul secet� excesiv�, �nghet etc. afecteaz� culturile agricole si plantatiile viti-pomicole. Potrivit centraliz�rii finale a datelor de la nivelul judetului Vaslui, valoarea pagubelor provocate de secet� se ridic� la suma de 30.110.712 lei. A fost afectat� o suprafat� agricol� total� de 60.367 hectare, din care 42.952 hectare (ha) gr�u; 16.808 ha – rapit�; 320 ha – orzoaic�; 134 ha – orz; 64 ha – mustar; 44 ha – ov�z; 28 ha – triticale; 17 ha – maz�re.

Campanie scump�

Criza de bani din agricultur� este acut�. F�r� profituri si lipsiti de o sustinere financiar� real�, pentru fermieri, reluarea ciclului agricol s-a transformat �ntr-o adev�rat� demonstrat ie de curaj. Practic, seceta dur� din aceast� prim�var� a transformat cultivarea p�m�ntului �ntr-o activitate perdant�. �n marea lor majoritate, produc�torii vasluieni au �ngropat bani grei pentru �nfiintarea culturilor si au scos foarte putin. Recolta la cerealele p�ioase a fost la jum�tate dec�t cea prognozat�, iar piata ofer� niste preturi care sunt departe de a acoperi cheltuielile realizate. Av�nd drept sustinere o astfel de �rentabilitate� si pentru aceast� toamn�, balanta de costuri a agricultorilor risc� s� se confrunte cu un deficit sever. Astfel, la c�stiguri inexistente, pentru a �ns�m�nta un hectar, investitorii trebuie s� scoat� din buzunar 1.000 de lei. Este vorba despre 130 lei pentru motorin�, 280 lei pentru s�m�nta certficat�, 600 lei pentru �ngr�s�mintele chimice. �n criz� de lichidit�ti sunt at�t marii produc�tori, c�t si t�ranii care lucreaz� individual exploatatii mici. Cum cei legati de p�m�nt nu au alte alternative, lipsa banilor a fost compensat� cu alte solutii salvatoare: credite bancare, plata la recoltare a semintelor, pesticidelor, �ngr�s�minte etc.