18.331 de certificate medicale, peste 2,5 milioane lei si nici mcar o contestatie. Acesta este bilantul prezentat de CJAS Vaslui, dup primele sapte luni ale anului n curs. n cifre, la nivelul judetului nostru, trei salariati din zece au avut deja un concediu medical. n „top” sunt societtile de confectii din Brlad si Vaslui, cu 1.200, respectiv 900 de concedii medicale. Dar concedii de ordinul sutelor sunt si la cele dou spitale de urgent din judet, precum si la Directia de Asistent Social si Protectie a Copilului. n primele sapte luni ale anului 2009, la Casa de Asigurri de Sntate (CJAS) Vaslui, angajatorii au anexat la declaratiile care certific dovada c sunt pltitori ai fondului de asigurri de sntate si un numr de 18.331 de certificate medicale. Unele dintre acestea au fost pltite de angajator, altele de CJAS, care a virat n acest scop peste 2,5 milioane lei. Desi concedii medicale au fost destule, nici un angajator nu a depus contestatii care s vizeze corectitudinea cu care au fost eliberate acestea. „Avem angajatori cu putini angajati, care vin cu cteva certificate medicale pe an, dar si angajatori cu societti comerciale mari, care pot veni cu 100-200 de certificate ntr-o lun. Oricum, valorile cele mai mari sunt cele ale certificatelor medicale care vin de la societtile mari, care au cu preponderent angajati de sex feminin. De exemplu, cele mai multe certificate medicale, 1.200, au fost depuse de Confectii Brlad, urmat de Confectii Vaslui, cu 900 de certificate medicale. Pe urm, avem Fepa, Rulmenti Brlad si Spitalul Judetean de Urgent Vaslui, cu cte 420 de concedii medicale, DGASPC Vaslui si Vastex, cu cte 400 de concedii, Condotex, cu 360 de concedii, Goscom Vaslui si Spitalul Municipal de Urgent Brlad, cu cte 300 de concedii medicale”, a precizat Dorel Dniciuc, presedintele executiv al CJAS Vaslui. Desi multi dintre angajatori au dubii n ceea ce priveste corectitudinea cu care au fost eliberate unele concedii medicale, n acest an, la CJAS Vaslui nu a venit nici mcar o singur sesizare n acest sens. „Oricum, chiar si atunci cnd sunt dubii n ceea ce priveste unele concedii medicale, este greu s dovedesti c acesta nu a fost motivat. Si asta pentru c angajatorii depun concediile abia dup ce angajatul a terminat concediul medical. n aceast situatie, tot ce putem noi face este s formm o comisie si s mergem pe urma registrelor medicale. Fireste, de fiecare dat pacientul a fost trecut n registru, a primit un numr de nregistrare, unii au chiar si rezultatele analizelor prescrise de medicul de familie. n aceste cazuri, e greu de demonstrat, dac nu aproape imposibil, c un angajat a luat concediu medical fr s fie bolnav, doar pentru a-si putea rezolva unele probleme personale. Si la noi e bine: ntr-un alt judet, a existat o situatie n care chiar angajatorul i-a sftuit pe salariati s intre n concediu medical, dar s se duc si la servici. Convenabil de ambele prti: angajatorul a fost scutit de plata unor impozite, iar salariatii au primit bani din dou directii. Asa sa nregistrat o situatie hilar: ntr-o lun, toti cei peste 300 de angajati ai societtii respective au fost nregistrati ca fiind n concediu medical”, a mai precizat Dorel Dniciuc. De remarcat c, n cele sapte luni n care CJAS Vaslui a pltit concediile medicale ale vasluienilor, mai mult de jumtate din totalul sumelor virate au fost pentru sarcin si lehuzie. Din categoria diagnosticelor „obisnuite”, o pondere nsemnat au avut-o cerificatele care aveau prescrise boli ale sistemului nervos, stri accentuate de anemie sau boli infectioase.
