Fermele de semi-subzistent vasluiene stau cu planurile de afaceri „la sertar”. Desi sesiunea de depunerea s-a ncheiat nc din luna februarie, selectia proiectelor bate pasul pe loc. n timp ce fermierii asteapt prima trans de 1.500 de euro, un rspuns oficial privind demararea procedurii de selectie nu exist. Iar nevoia de bani este imens. Apicultorii doresc s-si cumpere centrifuge si stupi cu familii de albine, viticultorii – s planteze noi loturi cu vit de vie, iar zootehnistii s cumpere furaje etc. La nivelul judetului Vaslui, exist peste 3.500 de exploatatii de semisubzistent care se calific pe msura 141 – sprijinirea fermelor de semi-subzistent. n prima sesiune de depunere, 75 de mici productori au depus proiecte pentru dezvoltarea fermei, n vederea alimentrii pietei cu produse autohtone. Micii productori care au ntocmit proiecte pentru fermele de semi-subzistent nu si-au primit banii nici acum. Cu toate c sesiune de depunere a documentatiilor s-a desfsurat n perioada decembrie 2008 – februarie 2009, procedura de selectie nc nu a demarat. Cu planuri de afaceri puse la punct si n cutare disperat de resurse financiare, fermierii se intereseaz zilnic despre soarta afacerii lor. Traseul fondurilor nerambursabile europene este extrem de simplu. Imediat dup finalizarea selectiei dosarelor, fermierii sunt notificati pentru a semna contractele de finantare n vederea accesrii primei transe de bani. De altfel, productorii vasluieni au ntmpinat multe probleme si n timpul desfsurrii sesiunii de depunere a dosarelor. La vremea respectiv, din cauza schimbrii ghidului solicitantului n „timpul jocului”, oamenii au fost pusi pe drumuri pentru a face rost de alte acte. Chiar dac o parte dintre produc tori s-au dat btuti, foarte multi si-au finalizat documentatiile si acum asteapt prima trans de 1.500 de euro. Apicultorii vor folosi banii pentru achizitionarea de centrifuge, stupi cu familii de albine etc. Cei din zootehnie vor putea s-si modernizeze fermele si s cumpere furaje, pentru cresterea productivittii exploatatiilor pe care le detin. Nu n ultimul rnd, viticultorii vasluieni pot s utilizeze resursele financiare pentru plantarea de noi loturi cu vit-de-vie si alte lucrri specifice. ntr-un cuvnt, programul este destinat dezvoltrii fermelor si cresterii volumului de produse agricole comercializate pe piat.
Vasluiul, un potential imens
n judetul Vaslui exist peste 3.500 de exploatatii de semi-subzistent, care se preteaz la restructurare prin Msura 141 – sprijinirea fermelor de semisubzistent. Prima sesiune de depunere de proiecte s-a desfsurat ntre 3 decembrie 2008 – 27 februarie 2009. n prima sesiune, la Directia pentru Agricultur si Dezvoltare Rural (DADR) Vaslui s-au depus 75 de proiecte. Potrivit biroului de pres al DADR Vaslui, la aceast dat, la Oficiul Judetean de Consultant Agricol (OJCA) Vaslui sunt deja preg tite peste 160 de proiecte, care pot fi depuse n urmtoarea sesiune. „Msura 141 – sprijinirea fermelor de semisubzistenta este o msur care ar trebui s strneasc interesul celor care detin expoatatii agricole de dimensiuni mai mici (ntre 2-8 UDE), prin faptul c sprijinul financiar este nerambursabil si reprezint 100% contributie public (fr partea de cofinantare din partea beneficiarilor)”, se arat ntr-un comunicat de pres remis de DADR Vaslui.
1.500 de euro, timp de cinci ani
Proiectele depuse pe Msura 141 primesc finantare pe o perioad de 5 ani, cu suma fix nerambursabil de 1.500 Euro/an/ferm. Fermele de semisubzistent sunt acele ferme care produc pentru autoconsum si valorific pe piat surplusul de produse. Pot depune proiecte persoanele fizice n vrst de pn la 62 de ani, care desfsoar activitti economice, n principal activitt i agricole. Exploatatia agricol are o dimensiune economic cuprins ntre 2 si 8 UDE, este situat pe teritoriul trii, este nregistrat n Registrul fermelor/Registrul agricol si comercializeaz o parte din productia agricol. Persoanele fizice se vor nregistra si autoriza n conformitate cu prevederile OUG nr. 44/2008: individual si independent, ca persoane fizice autorizate; ca ntreprinz tori titulari ai unei ntreprinderi individuale; ca membri ai unei ntreprinderi familiale. Proiectul contine n principal cererea de finantare, planul de afaceri, certificatul de productor, documentul de nregistrare la Registrul fermelor/agricol, acte doveditoare pentru pmntul si/sau animalele pe care le detine. Planul de afaceri trebuie s prevad o crestere a vnzrii productiei si dezvoltarea exploatatiei ca dimensiune, orientarea exploatatiei pe piat si identificarea nevoilor fermei. Fermierii pot fi sprijiniti n ntocmirea planurilor de afaceri si a cererilor de finantare de ctre OJCA Vaslui, sau de consutanti privati.
Fiecare primar ar trebui obligat sa realizeze un numar de contracte,asa a fost n Spania si au absorbit cele mai multe fonduri de la U.E.
Nimeni nu a spus nimic , care au aflat au aflat,care nu,nu.
Unde se depun aceste acte?