F�nt�ni de nisip

�Ciuturile scot din f�nt�n� n�mol�… �n judetul Vaslui, celebrul vers din poezia lui Labis este o realitate dureroas�. Din cele 23.281 de f�nt�ni existente �n judet, 474 au secat, iar alte 6.285 au debitul redus. Canicula anuntat� pentru perioada urm�toare promite s� fac� situatia si mai dramatic�. La Z�podeni, o comun� cu nou� sate si cu peste 4.000 de locuitori, situatia este extrem de grav�. Din cele 284 de f�nt�ni existente , 53 au secat, iar 150 au debitul redus. La Dr�nceni, toate cele 105 f�nt�ni risc� s� r�m�n� f�r� ap�. Deja, �n zona Gherm�nestiului, localnicilor li se aduce ap� potabil� cu o masin� a Inspectoratului pentru Situatii de Urgent�. Pentru c� la capitolul probleme lista pare nesf�rsit�, de mentionat c� doar patru comune nu au probleme �n ceea ce priveste apa. �n schimb, 35 de puturi de mare ad�ncime, pentru forarea c�rora sau cheltuit sume imense, sunt nefunctionale fie pentru c� au pompele defecte, fie pentru c�, pur si simplu, primarii nu au avut grij� s� cumpere pompele necesare extragerii apei. Date fiind aceste neajunsuri, calitatea apei pare s� devin� (si chiar este, pentru unele comunit�ti locale) ultima problem�, desi mai mult de jum�tate din probele analizate nu corespund consumului uman, fie din punct de vedere chimic, fie din punct de vedere bacteriologic. Dar cui �i mai pas� de o �banal� hepatit� sau diaree, c�nd apa e pe sf�rsite?! Zi de zi, num�rul f�nt�nilor secate cres- te, la fel si al celor care nu mai au volumul de ap� obisnuit. Balanta s-a dezechilibrat si seceta �si pune puternic amprenta. Cu o exceptie sau dou�, nu este localitate din judet �n care debitul f�nt�nilor s� nu se fi redus, si �n zeci de sate oamenii privesc cu disperare la f�nt�nile secate. La Albesti, din cele 757 de f�nt�ni existente, au secat patru, dar 693 de f�nt�ni au debitul de ap� sc�zut, astfel �nc�t localnicii scot doar ap� cu nisip. �n urm� cu un an, aici s-a forat un put, dar �n prezent este nefunctional. La Banca, toate cele 354 de f�nt�ni existente au debitul redus si, din cele patru puturi, forate tocmai pentru aface fat� perioadei de secet�, sunt functionale doar dou�. Lista poate continua: la Berezeni, din 100 de f�nt�ni, 49 au debit redus, iar una secat, la Bl�gesti, au secat nou� f�nt�ni, si toate celelalte 72 au debitul sc�zut. Localnicii sunt salvati de sistemul centralizat de aprovizionare cu ap�, dar si acesta functioneaz� doar �n proportie de 50- 60%. La Bogd�nesti au secat 21de f�nt�ni, la Botesti – 12, la Oltenesti – 44, la M�lusteni – 10, la Stefan cel Mare – 18, la Todiresti – 13, la Voinesti – 30, iar la Tanacu – 39. La Z�podeni, o comun� cu nou� sate si cu peste 4.000 de locuitori, situatia este grav�. Din cele 284 de f�nt�ni existente, 53 au secat iar 150 au debitul redus. La Dr�nceni, toate cele105 f�nt�ni amenint� s� r�m�n� f�r� ap�. Deja, �n zona Gherm�nestiului, localnicilor li se aduce ap� potabil� cu masina Inspectoratului pentru Situatii de Urgent�. Doar �n comunele B�cesti, Iana, Muntenii de Sus si Pochidia nu se �nregistreaz� sc�deri ale debitelor de ap�. �n restul judetului, oamenii sunt disperati si se descurc� cum pot: iau ap� de la vecini, de la celelalte f�nt�ni…. Mai greu este cu animalele si culturile, care, neudate, se usuc� sub privirile neputincioase ale celor care leau �ngrijit p�n� acum.

Cu Dumnezeu nu te poti pune, dar cu primarul…

Oamenii de la sate privesc oarecum resemnati �n sus. Mai toti spun c� �este asa cum vrea Dumnezeu. S-a �nr�it lumea si asta e pedeapsa�. Si dac� la Dumnezeu nu pot dec�t s� se roage, primarilor chiar le cer s� fac� ceva ca s� rezolve situatia: s� curete f�nt�nile, s� foreze puturi de mare ad�ncime, sau chiar s� fac� demersuri pentru extinderea sistemelor centralizate de ap� potabil�. Acolo unde primarii au fost gospodari, f�nt�nile sunt cur�tate, exist� si puturi de mare ad�ncime si, culmea, mai si functioneaz�. La Cod�esti si la Costesti, de exemplu, nu este nici o f�nt�n� secat�, dar ambele comune au, pe l�ng� sutele de f�nt�ni, si c�te cinci, �n primul caz, patru, �n al doilea, puturi de mare ad�ncime, cu un debit suficient pentru a asigura apa necesar� comunit�tii. Nici la Dragomiresti situatia nu este foarte bun� si au secat deja trei f�nt�ni. Dar, �ntretinute, doar 7 f�nt�ni si-au redus debitul, �n timp ce s�tenii au apa asigurat� si la trei puturi de mare ad�ncime. Sunt �ns� si zeci de exemple unde, desi constrite de doi, trei sau chiar patru ani, puturile nu sunt utile din diverse motive. Majoritatea pentru c�… nu au pompe! La B�lteni, sunt dou� puturi, ambele nefunctionale, la Berezeni sunt trei, dar numai unul este bun, la G�rceni, la Tanacu, T�t�r�ni, Todiresti, Vetrisoaia si Vinderei este c�te un put, dar nefunctional, ori pentru c� este defect, ori pentru c� prim�riiile nu au mai achizhizitionat si pompele necesare scoaterii apei din p�m�nt. Cumea, pentru forarea acestor puturi de mare ad�ncime (toate au �ntre 150 si 280 de metri ad�ncime) au fost cheltuiti bani grei, dar din cele 105 puturi, doar 70 sunt bune si pot fi folosite acum, �n situatie de criz�. Nu o s� omitem s� mention�m si alte surse de ap� de care beneficiaz� locuitorii satelor din judet: sistemele centralizate de distribuire a apei. Sunt 33 �n tot judetul, dar numai 19 functioneaz� �n regim normal, cel�lalte function�nd doar la jum�tate din capacitate, din cauza debitului sc�zut al apei. Oricum, num�rul populatiei deservite nu dep�seste nici �n aceste cazuri ordinul a c�teva sute de oameni.

Nici cantitate, nici calitate

Perspectiva unor alte s�pt�m�ni f�r� ploaie �i �ngrozeste pe oameni. Teama cea mare nu este, pentru cei mai multi locuitori din mediul rural, pentru securitatea lor, ci pentru culturile compromise, pentru vitele care r�m�n f�r� hran� si f�r� ap�. Multi nici nu se mai g�ndesc la calitatea apei pe care o consum�, bucurosi c� �nc� o mai au. Din p�cate, aceasta, �n mai mult de jum�tate din cazuri, nu corespunde standadelor de consum. O spun, si de ast� dat�, rezultatele analizelor la apa potabil� din surse publice, efectuate �n laboratoarele Directiei de S�n�tate Public� (DSP) Vaslui, �n primul semestru al acestui an. Astfel, din 282 de probe recoltate si analizate chimic, 136 au iesit necorespunz�toare consumului, din cauza concentratiei mari de amoniac, nitriti, nitrati sau substante organice. Bacteorologic, au fost analizate 179 de probe de ap�, peste jum�tate dintre acestea, 96 mai exact, fiind necorespunz�toare consumului, deoarece contineau bacterii si streptococi care pot usor provoca tot felul de boli contagioase (diaree, hepatit� etc.). Oricum, num�rul mic al analizelor efectuate, raportat la num�rul surselor de ap�, demonstreaz� clar dezinteresul primarilor fat� de calitatea apei pe care o consum� locuitorii din comunele judetului.