Pam�nturi moarte

Judetul Vaslui mosteneste un patrimoniu agrar deloc de invidiat, peste 70.000 hectare de terenuri degradate, pe care nu mai cresc nici m�car b�l�rii. Pe l�ng� pierderile enorme provocate economiei, parcelele sterpe au un impact devastator asupra mediului. Solul arid se extinde cu fiecare an, procesul de desertificare ia amploare, iar �n loc de precipitatii, Dumnezeu ne pedepseste, �n fiecare an, cu secet�. Pentru readucerea la viat� a suprafetelor moarte, singurul „antibiotic” veritabil �l reprezint� �mp�duririle. Dar, ghinion! Prin rectificarea bugetar� din luna aprilie, fondurile destinate �mp�duririlor pe terenuri degradate au fost t�iate masiv. Rezultatul este reducerea cu peste 33% a programului de plant�ri de copaci. La Vaslui, 112 hectare de terenuri improprii, preg�tite pentru �mp�duriri �n 2009, asteapt� banii. De mentionat c�, �n prezent, doar 13% din teritoriul judetului Vaslui mai este acoperit de p�duri. Cele peste 70.000 de hectare de terenuri degradate at�rn� greu �n economia judetului Vaslui. Grav este c�, �n fiecare an, suprafata arid� creste, iar impactul direct asupra mediului �nconjur�tor este dramatic. Nisipurile �nghit suprafete arabile valoroase, microclimatul necesar precipitatiilor dispare, seceta si procesul de desertificare pun�nd �n pericol comunit�ti locale �ntregi. Pentru atenuarea dezastrului, singura solutie este implementarea unui program masiv de �mp�duriri, care s� readuc� verdele �n „obrajii” ofiliti ai judetului. Din p�cate, deocamdat�, strategia de relansare a trupurilor de p�dure nu poate fi pus� �n aplicare. Rectificarea bugetar� din luna aprilie, prin care Ministerul Agriculturii, P�durilor si Dezvolt�rii Rurale a pierdut 2 miliarde de lei, a t�iat elanul si celor mai optimisti ecologis ti. Rezultatul „amput�rii” financiare nu �nseamn� nimic altceva dec�t reducerea cu circa 33% a suprafetelor programate pentru �mp�duriri �n terenuri degradate. Astfel, suprafata de 2.600 hectare, c�t era planificat� initial pentru �mp�duriri pe terenuri degradate, s-a redus la 1.750 hectare. La nivel national, exist� un plan de actiune potrivit c�ruia, p�n� �n anul 2035, urmeaz� s� fie �mp�- durite 2 milioane hectare de p�- dure, cu o medie anual� de 70.000 hectare! �n ritmul actual, strategia are sanse minime de realizare. Raportat la situatia din judetul Vaslui, t�ierea fondurilor financiare destinate lucr�rilor de �mp�duriri echivaleaz� cu o condamnare la de- sertificare. Directia Silvic� (DS) Vaslui are pentru 2009 un program de �mp�duriri pentru 112 hectare de terenuri improprii agriculturii, �ns�… se asteapt� banii de la bugetul central. Sivicultorii vasluieni asigur� din resurse proprii lucr�rile �n santiere deschise, care se desf�- soar� pe perioade de p�n� la sapte ani. Este vorba despre aproximativ 200 de hectare care sunt �mp�durite complet si circa 240 hectare �mp�durite prin regener�ri naturale. Si �ntre anii 2000 si 2004, DS Vaslui a cump�rat 500 de hectare de terenuri degradate, iar �n 2005, alte 150 hectare �n vederea �mp�duririi. Aceste suprafete au fost deja plantate si, �n prezent, fac parte din fondul national forestier, aflat �n proprietate public�. Actiuni de acest fel au avut loc si �n cursul anului 2007, sivlicultorii reusind s� achizitioneze alte 50 de hectare de terenuri, pe care vor fi plantati puieti de diferite soiuri. Dar, desi eforturile sunt l�udabile, suprafe- tele sunt extrem de mici, dac� ne raport�m la deficitul imens de p�- dure cu care se confrunt� judetul Vaslui.

P�duri pe doar 13% din teritoriul judetului

Procentual vorbind, mostenirea pe care judetul Vaslui o las� generatiilor viitoare este extrem de mic�. Dac� media pe tar� este de 26,3%, doar 13% din suprafata total� a judetului nostru este acoperit de p�duri. Altfel spus, suntem codatii codasilor, din moment ce valorile nationale sunt cu mult sub media european�, care este de 34%. Mai mult, sunt state europene pentru care „dictatura” vegetatiei este acceptat� at�t de autorit�ti, c�t si de populatie. Spre exemplu, Elvetia, tar� situat� �n centrul continentului, are raportat� o suprafat a de p�dure de aproximativ 85% din teritoriul national. Sudul judetului Vaslui este cel mai expus la pericolul transform� rii �ntr-un desert autentic. Zone precum B�rlad si Epureni sunt favorite s� fie acaparate de suprafet e aride, f�r� viat�. Ocolul Silvic Epureni mai administreaz� �n prezent doar 16.000 hectare de p�dure, �n timp ce, la Ocolul Silvic B�rlad, vegetatia forestier� se �ntinde pe o suprafat� de numai 10.000 de hectare. Pentru a putea vorbi de vegetatie din belsug, �n respectivele areale, p�durea ar trebui s� reprezinte 35% din suprafat a total�. Din p�cate, dup� retroced� ri si jaful f�r� margini care a urmat, ast�zi, p�durile mai sunt �n picioare pe o suprafat� de doar 7%.