N-au trait deloc bine, dar… ce bine mor!

Viata de pensionar s-a transformat �ntr-un cosmar. �n loc de liniste si prosperitate, v�rstnicii au parte doar de neajunsuri si umilinte. Medicamentele de care au nevoie sunt compensate doar pe h�rtie, tratamentele �ncep tot cu etarna spag�, iar, �ncep�nd de pe 1 septembrie, vor trebui s� cotizeze si la coplata serviciilor medicale. Dincolo de b�taia de joc din s�n�tate, b�tr�nii �nc� au „la inim�” vagoanele cu promisiuni ale politicienilor: m�rirea pensiei la 45% din salariu mediu brut, majorarea punctului de pensie pentru grupele grele de munc�, subventiile si facilit�tile de tot felul etc.. Vr�nd-nevr�nd, bunicii au fost transformati si �n cresa oficial� a nepotilor cu p�rinti plecati �n str�in�tate. De at�ta „bine” si „respect” pentru v�rsta a treia, �n fiecare lun�, peste 400 de pensionari din judetul Vaslui mor cu zile. Lipsa banilor, bolile si foamea secer� lunar viata a peste 400 de pensionari vasluieni. Cu c�t se str�nge surubul si cuantumul pensiei nu mai acoper� nevoile de strict� necesitate, cu at�t rata mortalit�tii creste. Problema de viat� si de moarte cu care se confrunt� persoanele �n v�rst� r�m�ne sistemul de s�n�tate. Chiar dac� oficial se laseaz� tot felul de programe care s� compenseze serviciile medicale, o serie de medicamente, specifice v�rstei, nu sunt subventionate �n nici un fel. Este vorba despre boli ale ficatului, afectiuni reumatismale, osteoporoz� etc., toate necesit�nd tratamente extrem de scumpe. Loviti de dureri crunte, pensionarii sunt obligati s� apeleze la „traditionala” spag�, pentru a fi �ngrijiti asa cum trebuie. O alt� spaim� a celor b�tr�ni este intoducerea sistemului de coplat� pentru serviciile medicale, �ncep�nd de la medicul de familie si p�n� la internare. B�tr�nii nu-si explic� de ce mai sunt pusi s� scoat� bani din buzunar �nc� o dat�, �n conditiile �n care deja pl�tesc, din pensie, CAS-ul. „Mai bine r�m�nem acas� dec�t s� mergem la spital, fiindc� nu ne mai ajung banii” – este r�spunsul clasic al pensionarului ajuns �ntr-o astfel de situatie.

Promisiuni bune de pus �n cui

Pensionarii nu au uitat nici acum tonele de promisiuni f�cute �n campaniile electorale. Evident, neonorate. Este vorba despre am�narea punerii �n aplicare a legii care prevedea majorarea punctului de pensie la 45% din salariu mediu brut pe economie, prognozat prin bugetul de stat pe anul 2009. O alt� doleant�, la care cei �n v�rst� nu au renuntat, este actul normativ prin care se stabileste m�rirea pensiilor pentru persoanele care au lucrat �n grupele I si II de munc�. Conform programului initial, ambele legi trebuiau s� produc� efecte �ncep�nd cu data de 1 ianuarie 2009. �ns� legea privind grupele de munc� a fost decalat� de c�tre vechiul Executiv p�n� la data de 1 ianuarie 2010, iar majorarea punctului de pensie se face �n dou� trepte: de la 1 aprilie, cu 3%, adic� o crestere a punctului de pensie la 43,2%, iar de la 1 octombrie, cu 2%. Ioan Stamate, presedintele Sindicatului Pensionarilor Vaslui, spune c� rata mortait�tii �n r�ndul pensionarilor a crescut sau a sc�zut �n functie de nivelul pensiilor. �n perioadele �n care acestea au fost majorate iar puterea de cump�rare s-a mentinut, s-a observat o prelungire a vietii celor iesiti la pensie. „�n jur de 40% din banii de pensie se duc pe medicamente. Dac� nu ai bani, mori cu zile. Seceta va scumpi si mai mult alimentele, iar rezervele de hran� pentru anotimpul rece vor fi mai slabe. Dac� mai punem c� iarna multi b�tr�ni stau �n frig, rata mortalit�tii va fi si mai mare”, spune Stamate.

Bunicii, „crese” �n baston

Dac� pensionarii de la oras se mai „h�r�ie” de la o zi la alta, cei de la sate trebuie s� munceasc� pe br�nci pentru a se �ntretine. Cu pensii de agricultor de c�teva sute de lei sau cu pensii sociale garantate, completarea veniturilor nu se poate face dec�t tot prin mult� trud�. Cresterea animalelor a devenit foarte costisitoare si dac� �nainte fiecare gospod�rie avea o vac�, acum, o bovin� revine la sapte sau opt familii. Dac� mai ad�ug�m si faptul c� subventiile vin cu mult� �nt�rziere sau deloc iar preluarea surplusului de lapte este inexistent, b�tr�nii de la tar� sunt cei mai am�r�ti. �ns� greut�tile nu se opresc aici. Foarte multi pensionari sunt nevoiti s� creasc� si nepotii, ai c�ror p�rinti sunt plecati la munc� �n str�in�tate. Cum multi din cei plecati nu mai reusesc s� trimit� bani �n tar�, bunicii sunt obligati s� �ntretin� nepotii, inclusiv din punct de vedere material.