Seceta si temperaturile ridicate usuc fr mil culturile agricole din judetul Vaslui. Ultima informare venit din partea fermierilor este dramatic: 36% din culturile de toamn sunt deja afectate. Pe lng cereale, culturile de primvar, porumbul, floarea-soarelui etc. risc s fie calamitate n procent de 100%. Deficitul urias de precipitatii este dublat de o arsit excesiv, care accelereaz pierderea umidittii n atmosfer. De la marile societti agricole si pn la micii productori, sectorul agricol este la un pas de faliment. Singurul n care tranii si mai pun sperante este Dumnezeu. n multe comunitti locale, oamenii au scos icoanele din biserici iar preotii fac rugciuni pentru ploaie. Si, ntr-adevr, miza acestor zile este capital pentru multi dintre locuitorii judetului Vaslui. Dac micile gospodrii vor srci, foarte multi orseni vor rmne fr sprijin alimentar. Pe fondul crizei economice accentuate si a somajului n crestere, fenomenul se poate traduce ntr-un singur cuvnt: foame! Seceta si arsita excesiv din ultimele sptmni i-au adus la disperare pe locuitorii satelor vasluiene. De la un capt la altul al judetului, invocarea ploilor a devenit singura grij din viata tranilor. Dup luna aprilie, care a fost cea mai srac n precipitat ii din ultimii 50 de ani, n luna mai, continu accentuarea deficitului de ap din sol. Potrivit estimrilor meteorologilor, n aceast lun a plouat de 3,5 ori mai putin comparativ cu debitele multianuale obisnuite. Grav este c temperaturile extrem de ridicate conduc la cresterea consumului de ap, situatie n care stresul hidric al plantelor urc la cote maxime. Pn la aceast dat, notificrile din teritoriu privind suprafetele afectate si pagubele produse de secet sunt alarmante. Conform datelor de la Directia pentru Agricultur si Dezvoltare Rural (DADR) Vaslui, 36% din suprafata total nsmntat n toamna anului trecut este afectat de secet. Mai exact, din cele 89.651 hectare de culturi de toamn, 35.597 hectare sunt deja declarate de fermieri ca nregistrnd pierderi din cauza lipsei de precipitatii. Pe lng orz, orzoaic si rapit, cultura de gru este cea mai lovit, 26.440 hectare fiind calamitate n diferite proportii. „Am venit la Directia de Agricultur, pentru a m interesa care sunt etapele n vederea ntocmirii dosarelor de daune. Eu am o parcele de 40 hectare de gru care este pierdut n totalitate, ns, nici grul care are format spicul nu se va face, dac nu plou”, ne-a spus, ieri, un fermier din judet. Pe fondul unor temperaturi nespecifice sfrsitului de primvar si a disparitiei umidittii att din stratul superficial, ct si din profunzimea solului si culturile de primvar sunt n mare pericol. Pe lng rsrirea partial, culturile de porumb, floarea-soarelui si soia risc s se usuce dac nu vor beneficia de ap n cel mai scurt timp. n fata prpdului, locuitorii satelor au mai rmas cu ndejdea c numai Dumnezeu le va salva cmpurile. „A venit timpul s ne rugm toti pentru ploaie. Numai Dumnezeu ne poate scpa de secet”, concluzioneaz un tran din partea Negrestiului.
Agricultura, o prioritate… electoral!
n ciuda importantei strategice pe care o are, agricultura a rmas un domeniu favorit doar n timpul campaniilor electorale. La fiecare patru ani, populatia este informat despre potentialul agricol imens de care dispune Romnia, iar competitorii politici promit marea cu sarea. Din nefericire, investit iile alocate modernizrii infrastructurii agricole sunt n continuare insignifiante, agricultura de tip arhaic, ndreptat exclusiv spre autoconsum, fiind preponderent. Domeniul agricol este meteo-dependent, sistemele de irigatii nu au fost restructurate sau au fost n mare parte distruse. Un alt obstacol major n calea rentabilizrii sectorului agricol este si frmitarea excesiv a terenurilor, precum si nefiscalizare mrfii, preferndu-se n continuare operatiunile „la negru”. Dac la toate aceste realitti adug m si lipsa de cofinantare la proiectele europene, ntrzierea sprijinului financiar, precum si alocatia bugetar insuficient, tabloul dezastrului este complet.
Mncare din import
Pentru consumatori, urmrile secetei asupra pietei produselor agroalimentare vor fi nefaste. Reprezentantii sindicatelor din agricultur estimeaz c, n toamn, pretul alimentelor va creste cu 30%. De altfel, si pn la dijmuirea de ctre secet a recoltelor Romnia importa 60% din consumul intern (carne, lapte, fructe, legume etc). Pentru a nu pierde profitul, importatorii ajusteaz preturile la materia prim ori de cte ori este nevoie, n timp ce industria prelucrtoare este obligat s se alinieze la noile tarife. Tocmai de aceea, pn cnd agricultura nu va fi modernizat si pregtit s se bat cu produsele competitive europene, populatia va mnca foarte scump si prost.
