Ciupercile sfideaza criza

�n judetul Vaslui, productia de ciuperci creste de la un an la altul. Mai mult, �n conditiile actualei crize economice, fermierii locali investesc pentru extinderea infrastructurii necesare dezvolt�rii culturilor. Calit�tile lor gustative, precum si valoarea nutritiv� ridicat� au f�cut din cultivarea ciupercilor o afacere profitabil�. �ntr-un sistem intensiv de cultur�, productivitatea la specia champignon poate ajunge la 20 kilograme/metrul p�trat, la un ciclu de productie. Productia de ciuperci de cultur� din speciile Pleurotus ostreatus sau Agaricus bisporus �nregistreaz� o crestere semnificativ�. Dac� �n anul 2004 s-a obtinut o productie de numai 1,5 tone, �n 2005, fermierii vasluieni au scos pe piat� 17 tone de ciuperci. Datorit� interesului mare pe care cultivatorii l-au acordat culturii de ciuperci, �n anii urm�tori s-au realizat productii si mai mari. Astfel, �n 2006 s-au obtinut 55,541 tone de ciuperci, pentru ca �n 2007, productia s� fie de peste 80 de tone. Ionel Bunea, inspector �n cadrul Directiei pentru Agricultur� si Dezvoltare Rural� (DADR) Vaslui a precizat c�, �n cursul anului trecut, productia de ciuperci raportat� a fost de 60 tone. �n judetul nostru, spatiile de productie destinate cultiv� rii ciupercilor se �mpart �n dou� categorii: tunele si hale din beton. „Succesul acestei culturi se datoreaz� calit�tilor gustative de exceptie pe care le au ciupercile, dar si pentru valoarea nutritiv� si diversitatea modurilor de preparare. Fermierii care s-au axat pe cultura de ciuperci sunt �n profit si au un potential mare de extindere”, a spus Ionel Bunea. Pe l�ng� continutul foarte mic de gr�simi, colesterol si sodiu, ciupercile sunt bogate �n proteine usor asimilabile (carne vegetal�) si �n fibre, ceea ce le recomand� �n cadrul unei diete rationale moderne. Mai mult, specialistii �n domeniu sustin c� aportul de fier, potasiu, fosfor, precum si cel �n vitamine din grupa B este considerabil.

Cinci cicluri de productie

Productivitatea ciupercilor champignon, �n cazul unui sistem de cultur� clasic, este de 6-10 kilograme pe metrul p�trat, �ntr-un ciclu de productie, iar �n sistem intensiv de cultur� productivitatea creste la 10-20 kilograme pe metrul p�trat. �n culturile clasice se pot obtine dou� cicluri de productie pe an, iar �n cele intensive 4-5 cicluri pe an. Conform legislatiei �n domeniu, se interzice comercializarea ciupercilor comestibile �n stare proasp�t�, care contin reziduuri de pesticide, metale grele, azotati, care dep�sesc nivelurile maxime admise. Baza legal� care reglementeaz� politica agricol�, privind productia, c�t si comercializarea ciupercilor si legumelor este Legea nr. 312/2003 republicat�. Legumele, pepenii si ciupercile cultivate destinate comercializ�rii �n vederea consumului uman �n stare proasp�t� se clasific� �n conformitate cu standardele de comercializare, care au un caracter obligatoriu �n toate etapele desfacerii pe filiera de produs.