Munca la negru ncepe s fac carier n rndul angajatorilor vasluieni. Criza economic, dublat de cresterea fiscalittii, oblig firmele s adopte msuri exceptionale. Pe lng alte artificii de evaziune fiscal, munca fr forme legale reprezint una din solutiile de avarie. n primele dou luni din 2009, 11 societti au fost depistate c utilizau 20 de persoane fr contract individual de munc. Dac fenomenul se va mentine cel putin la aceleasi cote, nu este exclus ca 2009, s fie cea mai „neagr” perioad din ultimii cinci ani. Pusi n fata eludrii legii si a scderii dramatice a ncasrilor la bugetul de stat, autorittile sunt pregtite s riposteze. Special pentru perioada de criz, numrul controalelor va creste semnificativ, inspectorii muncii pregtind si alte surprize pentru angajatori. Pe lng unele aspecte care caraterizeaz „decalogul” muncii la negru, ntelegerea dintre angajator si angajat conduce n topul ilegalittilor. Pentru tot mai multi angajatori vasluieni, munca la negru a devenit una din posibilittile de supravetuire. Criza economic a lsat firmele descoperite din punct de vedere financiar, fenomen care se repercuteaz direct asupra salariatilor. Pentru a nu nceta activitatea, patronatul are dou solutii: concedieri de personal sau trecerea unei prti a fortei de munc la negru. Pe lng trimiterea n somaj, n primele dou luni din 2009, societtile au preferat si apelarea la economia subteran. Oamenii de afaceri au avertizat c majorarea contributiei la asigurrile sociale, precum si lipsa unei sustineri concrete, va arunca n zona gri-negru o parte nsemnat din productie si forta de munc aferent. Potrivit datelor Inspectoratului Teritorial de Munc (ITM) Vaslui, n lunile ianuarie si februarie, 20 de persoane de la 11 firme locale au fost descoperite c lucrau fr forme legale. Dac evolutia fenomenului se va mentine pe acelasi trend, este posibil ca, n anul 2009, numrul persoanelor care muncesc fr contract individual s fie cel mai mare din ultimii cinci ani. O posibilitate plauzibil, dac lum n calcul numrul mare de campanii de control preconizate pe acest segment de infractiuni. De altfel, inspectorii muncii bnuiesc c o parte din restructurrile de personal care s-au efectuat n ultima perioad mascheaz, de fapt, o continuare a activittii unor salariati. Mai exact, muncitorul beneficiaz de indemnizatia de somer si, n paralel, continu s lucreze la acelasi patron, rotunjindu-si astfel veniturile. Un alt efect al crizei economice, care favorizeaz munca la negru, este si penuria locurilor de munc. Pusi n imposibilitatea de a-si mai gsi alt serviciu, tot mai multe persoane accept mult mai usor s lucreze ilegal. „Noi nu vom tolera un astfel de comportament, doar munca n baza unui contract individual genereaz resurse la buget. Tocmai de aceea, avem n vedere o monitorizare atent a angajatorilor, prin desfsurarea mai multor actiuni de control”, au precizat reprezentantii ITM Vaslui.
Mai „vopsiti” de la an la an
Numrul persoanelor depistate c lucreaz fr forme legale a crescut constant, de la an la an. Astfel, de la 80 de persoane depistate c lucrau fr forme legale n 2004, n anul 2005 numrul lor a crescut la 85. n anul 2006, au fost depistate 113 persoane muncind la negru, iar n 2007 numrul acestora a fost de 99 persoane. Trendul ascendent al „ilegalistilor” descoperiti c muncesc fr contract s-a mentinut si anul trecut, cnd au fost depistate ca muncind la negru 115 persoane. Principalul domeniu n care se nregistreaz cele mai multe cazuri de munc la negru sunt constructiile civile si industriale, urmate ndeaproape de industria usoar, comert, industria alimentar etc. „ITM urmreste identificarea angajatorilor care folosesc munca la negru si luarea msurilor care se impun, depistarea firmelor care utilizeaz nelegal munca copiilor si a tinerilor, cresterea gradului de constientizare a angajatorilor si salaria- tilor, diminuarea consecintelor sociale si economice negative care deriv din nerespectarea legislatiei”, se precizeaz ntr-un comunicat al ITM Vaslui.
Munca la negru, „boal grea”
Munca la negru reprezint o alternativ profitabil pentru unii agenti economici din judet. De multe ori, muncitorul cade la pace cu angajatorul si prefer s lucreze fr forme legale, pentru a obtine un salariu mai bun. De asemenea, salariatii care au deja ncheiate contracte de munc primesc oficial salariu minim pe economie si agentul economic mai „completeaz” venitul lunar cu o sum la negru. n alte situatii, lucrtorul care este beneficiarul unor indemnizatii sau a altor ajutoare financiare din partea statului, cu acceptul patronului, lucreaz n continuare. Inspectorii muncii au identificat mai multe aspecte prin care se manifest munca la negru: ntelegerea dintre angajator si angajat, sustragerea angajatorului de la obligatia de a nregistra contractele de munc individuale ncheiate cu angajatii, nentocmirea formelor legale de angajare pentru perioada de prob, folosirea n mod ilegal a fortei de munc zilier sau sezonier, utilizarea de persoanele fizice de personal casnic pentru efectuarea unor servicii si lucrri n gospodriile individuale.
