Taranii, din saraci, si mai saraci

Micii produc�tori din agricultura vasluian� au primit un nou „cadou” din partea statului. Dup� ce agricultura a beneficiat, anul acesta, de un buget extrem de redus, �n timp ce costurile lucr�rilor agricole au crescut necontrolat, a intrat �n actiune si Fiscul. De la 1 ianuarie, Ministerul Finantelor Publice a impus agricultorilor o nou� tax�. Contribuabilii care realizeaz� venituri b�nesti din agricultur� v�nz�nd recolta la unit�ti de colectare sau de procesare industrial� vor pl�ti o tax� de 2% din banii �ncasati. Vor fi supuse noului impozit cerealele, legumele si fructele pe care fermierii, persoane fizice, le v�nd. Chiar dac� fiscalizarea �n agricultur� este necesar�, momentul ales este cu totul inoportun. Pe fondul crizei si subfinant�rii, numerosi produc�tori vor ajunge �n imposibilitatea de a-si mai continua activitatea. Sindicatele lor au cerut am�narea impozitului, av�nd �n vedere situatia dramatic� �n care se g�sesc multi agricultori. „Prin acest impozit se agat� o povar� �n plus de „coada” lucr�torului din agricultur�”, a spus un fermier vasluian. �ncep�nd cu 1 ianuarie 2009, micii fermieri au de pl�tit o nou� tax�, si anume „impozitul pe veniturile din activit�ti agricole”. „Surpriza” pe care Finantele au preg�tit-o agricultorilor se va pune �n practic� conform prevederilor art. 74, alin. 4 din Codul Fiscal. Impozitul se calculeaz� prin retinerea la surs� prin aplicarea cotei de 2% asupra valorii produselor livrate, impozitul fiind final. Astfel, produc�torii care �si vor vinde recolta c�tre firme specializate de colectare, unit�ti de procesare industrial� sau pentru alte unit�ti cu astfel de utilizare vor pl�ti un impozit de 2% din banii �ncasati. �n acceptiunea reprezentantilor Ministerului de Finante, este vorba despre „valoarea ad�ugat� brut� pe care o aduce agricultura, �n care intr� inclusiv contributia produc�torilor”. Procentul de 2% din valoarea produselor agricole livrate spre procesare vizeaz� veniturile din produsele agricole recoltate de pe terenurile proprietate privat� sau luate �n arend�. Practic, vor fi supuse acestui impozit cerealele, legumele si fructele pe care fermierii, persoane fizice, le v�nd unit�tilor de procesare. Action�nd �n acest mod, Finantele nu vor s� mai fac� concesii fat� de micii agricultori, dup� ce introducerea acestui impozit a fost am�nat� timp de doi ani din cauza secetei. Consecintele noii tax�ri vor fi c�t se poate de rapide. Produc�torii vor c�stiga mai putin, �n conditiile �n care si asa sunt dacapitalizati si fac fat� cu greu concurentei externe de pe piat�. Spre exemplu, c�stigul �n agricultur� nu este mai mare de 8 – 12%, iar dac� se aplic� un nou impozit de 2% si acest profit se diminueaz�. De altfel, Federatia National� a Sindicatelor din Agricultur�, Alimentatie, Tutun, Domenii si Servicii Conexe Agrostar a cerut Guvernului s� am�ne acest impozit, av�nd �n vedere situatia dramatic� �n care se g�sesc �n prezent multi produc�tori agricoli. Sindicalistii din agricultur� solicit� ca impozitul de 2% pe venitul din productia agricol� s� fie aplicat dup� iesirea din criza economic�, fiindc� agricultura este oricum subfinantat�. „Noi primim subventii mult mai mici dec�t �n alte state din Uniunea European� si aceste impozite sunt o greutate �n plus pentru cei care lucreaz� p�m�ntul. Aceast� tax� nu va ajuta cu nimic agricultorul s�-si revin�”, a spus Toader Dima, presedintele AgroInd Berezeni.

Buget de austeritate

Dup� ce a fost invocat� ca fiind ramura economic� care poate salva tara din criz�, agricultura a primit lovitur� dup� lovitur�. Astfel, pentru anul 2009, agricultura a primit numai 1,37% din PIB, procent care ulterior a mai fost suplimentat cu sume insignifiante. Dintre acestea fac parte si prefinant�rile si cofinant� rile pentru fondurile europene, dar si programele de subventii. Initial, Ministerul Agriculturii a cerut 4%, pentru ca, ulterior, fiind invocat� politica de austeritate, solicit�rile s� fie reduse la 3%. �n final, proiectul de buget aprobat de Guvern a prev�zut un nevolnic 1,37%. �n consecint�, fermierii vor trebui s� se descurce de unii singuri, de pe o zi pe alta, iar �n cazul unui an meteorologic favorabil, productiile obtinute vor fi cel mult egale cu cele din anii trecuti. C�t despre marea relansare si transformarea uriasului potential agricol �ntr-un motor veritabil al economiei, nici nu poate fi vorba. Se va miza, �n continuare, pe produsele alimentare din import, iar o mare parte din lucr�rile agricole se vor efectua cu mijloace rudimentare. Pe acest fond de austeritate, va predomina agricultura de subzistent�, iar liniile de procesare moderne si punctele specializate de desfacere vor lipsi cu des�v�rsire.

Costuri mai mari cu 20%

Costurile pentru �nfiintarea si �ntretinerea culturilor agricole de prim�var� au crescut amentitor (�ntre 5 si 20%). �n acest moment, un kilogram de azotat de amoniu se vinde cu 1,5 lei cu tot cu taxa pe valoarea ad�ugat�. Ureea este si mai scump�: circa 2 lei pe kilogram, �n timp ce �ngr�s�mintele complexe pentru legumicultur� au ajuns la 4 lei pe kilogram. De asemenea, pesticidele s-au scumpit cu 10, p�n� la 40%. Si s�m�nta certificat� s-a scumpit fat� de anul trecut: �ntre 3 si 10%. Spre exemplu, pentru �ns�- m�ntarea unui hectar de floarea soarelui cu s�m�nt� de calitate, fermierul trebui s� scoat� din buzunar 200 de lei. �n ceea ce prives te s�m�nta de porumb, costul pentru un kilogram este undeva �ntre 10 – 12 lei, f�r� transport. La aceste valori, pentru �nfiintarea unui hectar cu porumb, lucr�torul din agricultur� trebuie s� achite �ntre 220 si 500 lei. C�t priveste restul semintelor, lucerna se vinde cu 15-20 de lei/kilogram, iar maz�rea cu 1,5 – 2.2 lei/kilogram.