Micii productori din agricultura vasluian au primit un nou „cadou” din partea statului. Dup ce agricultura a beneficiat, anul acesta, de un buget extrem de redus, n timp ce costurile lucrrilor agricole au crescut necontrolat, a intrat n actiune si Fiscul. De la 1 ianuarie, Ministerul Finantelor Publice a impus agricultorilor o nou tax. Contribuabilii care realizeaz venituri bnesti din agricultur vnznd recolta la unitti de colectare sau de procesare industrial vor plti o tax de 2% din banii ncasati. Vor fi supuse noului impozit cerealele, legumele si fructele pe care fermierii, persoane fizice, le vnd. Chiar dac fiscalizarea n agricultur este necesar, momentul ales este cu totul inoportun. Pe fondul crizei si subfinantrii, numerosi productori vor ajunge n imposibilitatea de a-si mai continua activitatea. Sindicatele lor au cerut amnarea impozitului, avnd n vedere situatia dramatic n care se gsesc multi agricultori. „Prin acest impozit se agat o povar n plus de „coada” lucrtorului din agricultur”, a spus un fermier vasluian. ncepnd cu 1 ianuarie 2009, micii fermieri au de pltit o nou tax, si anume „impozitul pe veniturile din activitti agricole”. „Surpriza” pe care Finantele au pregtit-o agricultorilor se va pune n practic conform prevederilor art. 74, alin. 4 din Codul Fiscal. Impozitul se calculeaz prin retinerea la surs prin aplicarea cotei de 2% asupra valorii produselor livrate, impozitul fiind final. Astfel, productorii care si vor vinde recolta ctre firme specializate de colectare, unitti de procesare industrial sau pentru alte unitti cu astfel de utilizare vor plti un impozit de 2% din banii ncasati. n acceptiunea reprezentantilor Ministerului de Finante, este vorba despre „valoarea adugat brut pe care o aduce agricultura, n care intr inclusiv contributia productorilor”. Procentul de 2% din valoarea produselor agricole livrate spre procesare vizeaz veniturile din produsele agricole recoltate de pe terenurile proprietate privat sau luate n arend. Practic, vor fi supuse acestui impozit cerealele, legumele si fructele pe care fermierii, persoane fizice, le vnd unittilor de procesare. Actionnd n acest mod, Finantele nu vor s mai fac concesii fat de micii agricultori, dup ce introducerea acestui impozit a fost amnat timp de doi ani din cauza secetei. Consecintele noii taxri vor fi ct se poate de rapide. Productorii vor cstiga mai putin, n conditiile n care si asa sunt dacapitalizati si fac fat cu greu concurentei externe de pe piat. Spre exemplu, cstigul n agricultur nu este mai mare de 8 – 12%, iar dac se aplic un nou impozit de 2% si acest profit se diminueaz. De altfel, Federatia National a Sindicatelor din Agricultur, Alimentatie, Tutun, Domenii si Servicii Conexe Agrostar a cerut Guvernului s amne acest impozit, avnd n vedere situatia dramatic n care se gsesc n prezent multi productori agricoli. Sindicalistii din agricultur solicit ca impozitul de 2% pe venitul din productia agricol s fie aplicat dup iesirea din criza economic, fiindc agricultura este oricum subfinantat. „Noi primim subventii mult mai mici dect n alte state din Uniunea European si aceste impozite sunt o greutate n plus pentru cei care lucreaz pmntul. Aceast tax nu va ajuta cu nimic agricultorul s-si revin”, a spus Toader Dima, presedintele AgroInd Berezeni.
Buget de austeritate
Dup ce a fost invocat ca fiind ramura economic care poate salva tara din criz, agricultura a primit lovitur dup lovitur. Astfel, pentru anul 2009, agricultura a primit numai 1,37% din PIB, procent care ulterior a mai fost suplimentat cu sume insignifiante. Dintre acestea fac parte si prefinantrile si cofinant rile pentru fondurile europene, dar si programele de subventii. Initial, Ministerul Agriculturii a cerut 4%, pentru ca, ulterior, fiind invocat politica de austeritate, solicitrile s fie reduse la 3%. n final, proiectul de buget aprobat de Guvern a prevzut un nevolnic 1,37%. n consecint, fermierii vor trebui s se descurce de unii singuri, de pe o zi pe alta, iar n cazul unui an meteorologic favorabil, productiile obtinute vor fi cel mult egale cu cele din anii trecuti. Ct despre marea relansare si transformarea uriasului potential agricol ntr-un motor veritabil al economiei, nici nu poate fi vorba. Se va miza, n continuare, pe produsele alimentare din import, iar o mare parte din lucrrile agricole se vor efectua cu mijloace rudimentare. Pe acest fond de austeritate, va predomina agricultura de subzistent, iar liniile de procesare moderne si punctele specializate de desfacere vor lipsi cu desvrsire.
Costuri mai mari cu 20%
Costurile pentru nfiintarea si ntretinerea culturilor agricole de primvar au crescut amentitor (ntre 5 si 20%). n acest moment, un kilogram de azotat de amoniu se vinde cu 1,5 lei cu tot cu taxa pe valoarea adugat. Ureea este si mai scump: circa 2 lei pe kilogram, n timp ce ngrsmintele complexe pentru legumicultur au ajuns la 4 lei pe kilogram. De asemenea, pesticidele s-au scumpit cu 10, pn la 40%. Si smnta certificat s-a scumpit fat de anul trecut: ntre 3 si 10%. Spre exemplu, pentru ns- mntarea unui hectar de floarea soarelui cu smnt de calitate, fermierul trebui s scoat din buzunar 200 de lei. n ceea ce prives te smnta de porumb, costul pentru un kilogram este undeva ntre 10 – 12 lei, fr transport. La aceste valori, pentru nfiintarea unui hectar cu porumb, lucrtorul din agricultur trebuie s achite ntre 220 si 500 lei. Ct priveste restul semintelor, lucerna se vinde cu 15-20 de lei/kilogram, iar mazrea cu 1,5 – 2.2 lei/kilogram.
