Neputinta si foamete

Somajul si lipsa locurilor de munc� afecteaz� grav piata muncii din judetul Vaslui. De la o lun� la alta, sute de vasluieni au r�m�s f�r� loc de munc� si, din nefericire, vestile pentru acest an sunt din cele mai �ngrijor�toare. Numeroase firme de constructii din Vaslui, B�rlad si Husi au deja portile �nchise, �n timp ce confectiile supravetuiesc de la o zi la alta. Prinsi la mijloc, sute de vasluieni �si caut� un loc de munc�. Din p�cate, pentru multe din anunturi, angaj�rile s-au f�cut deja sau firmele au intrat �n faliment. Oficial, judetul Vaslui are cu putin peste 16.000 de someri, dar �n s�nul comunit�tilor locale situatia este dramatic�. Practic, foarte multe persoane sunt muritoare de foame si cet�teni, de altfel respectabili, au �nceput s� cerseasc� sau s� m�n�nce din containere. Mai mult, �n jur de 100.000 de vasluieni se lupt� cu plata creditelor bancare, iar consumul la alimente s-a �njum�t�tit. �n timp ce sectorul privat se pulverizeaz�, mult asteptata strategie anticriz� a r�mas la stadiul de intentie. B�ncile comerciale nu dispun de finantare, negocierile cu ofilialii europeni nu dau nici un rezultat, iar firmele solicit� cu disperare ajutorul statului. Disponibiliz�rile colective si individuale au cuprins toate ramurile de activitate de la nivelul economiei vasluiene. De la fabricarea de masini, utilaje si echipamente si p�n� la furnizare de energie electric� si gaze, firmele �si reduc drastic activitatea cu consecinte directe asupra fortei de munc�. �ncep�nd cu 2009, fenomenul somajului a c�p�tat o amploare de neb�nuit �n urm� cu c�teva luni, sute de vasluieni r�m�n�nd f�r� un loc de munc�. Grav este c� si domenii precum confect iile textile si constructiile, care aspirau o mare parte din persoanele aflate �n c�utarea unei slujbe, sunt �n impas. �n sectorul confectiilor salariatii stau cu securea concedierilor deasupra capului exist�nd riscul ca, mai devreme sau mai t�rziu, patronatul s� fie obligat s�-si revizuiasc� planul de afaceri. Cu alte cuvinte, recalibrarea strategiei nu �nseamn� altceva dec�t concedieri, sau, mai r�u, relocarea companiei �n alte state. Acest lucru nu este exclus mai ales �n conditiile �n care, �ntr-o perioad� �n care sectorul privat nu dispune de lichidit�ti sau linii sigure de creditare, impozitul pe forta de munc� creste. Pe l�ng� diminuarea veniturilor angajatilor, majorarea CAS-ului va subrezi si mai mult potentialul operatorilor economici de a-si onora obligatiile fiscale si de a juca un rol activ pe piat�. Din aceste considerente, salariile care se practic� pe ramur� sunt dintre cele mai mici, �n timp ce normele de lucru sunt adaptate riguros la cerintele occidentale. Pe de alt� parte, firmele din constructii sunt �nc� �n asteptare si, desi vremea s-a �mbun�t�tit, angaj�rile se las� asteptate. Societ�tile din domeniu mizeaz� �nc� pe facilit�ti concrete, care s� fie incluse �n planul national anticriz�, dar si pe demararea investitiilor publice pe segmentul de infrastructur�. Se stie c�, pentru acest an, autorit�tile centrale au prev�zut aloc�ri de 10 miliarde de euro pentru investit ii, �ns� r�m�ne de v�zut care vor fi proiectele preconizate la nivel local. �n acest context, este extrem de important ca firmele din constructii s� fie preg�tite, eventual prin asocierea mai multor agenti locali, pentru a c�stiga licitatiile publice la care vor participa. Altfel, exist� riscul ca alte companii din tar� s�-si adjudece lucr�rile si, �n acest mod, banii mult asteptati s� fie accesati de firme din alte judete.

Somajul �n crestere

Potrivit Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munc� (AJOFM) Vaslui p�n� la aceast� dat� au fost disponibilizate colectiv 1.239 de persoane. Pe ultimul trimestru al anului 2008 calendarul concedierilor a ar�tat astfel: noiembrie – 292 de disponibiliz�ri; decembrie – 523 si ianuarie – 424. �n total, au apelat la reducerea num�rului de angajati 36 de societ�ti din toate domeniile. Pentru luna februarie, au fost anuntate 159 de concedieri care urmeaz� s� fie confirmate �n urm�toarele zile, iar pentru martie sunt preconizate s� r�m�n� f�r� un loc de munc� 859 de persoane. Conform acelorasi date, agentii economici din judet au anuntat pentru luna aprilie alte disponibiliz�ri colective care vor afecta 265 de persoane. �n concluzie, �n perioada urm�toare vor fi efectuate 1.283 de noi disponibiliz�ri si r�m�ne de v�zut cum va evolua piata muncii pe fondul accentu�rii problemelor din economie. „Conform Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigur�rilor pentru somaj si stimularea fortei de munc�, �n cazul concedierilor colective, angajatorii au obligatia s� �nstiinteze AJOFM. Anuntul are �n vedere adoptarea unor m�suri pentru combaterea somajului si pentru prevenirea efectelor sociale nefavorabile ale acestor concedieri”, a precizat Elena Baba, purt�tor de cuv�nt la AJOFM Vaslui. Potrivit ultimelor date de la nivel national, judetul Vaslui avea �nregistrati la 31 ianuarie 2009 un num�r de 16.650 de someri.

�ngrijorare si dezn�dejde

�n ultimul timp, AJOFM Vaslui a devenit locul de „pelerinaj” pentru sute de oameni care caut� un loc de munc� salvator. Chiar dac�, pe h�rtie, oferta locurilor de munc� nu a disp�rut �n totalitate, realitatea pare s� fie cu totul alta. Mai exact, unele locuri de munc� afisate nu se reg�sesc �n teren. Un t�n�r interesat s� se angajeze ne-a spus c� a contactat mai multe firme, r�spunsurile �ns� au fost aceleasi: „locul de munc� a fost deja ocupat”, ori „societatea a intrat �n faliment”. „Vin de c�teva zile aici si este foarte mult� lume. Nu stiu de ce mai tin afisele pe pereti, c�nd �ncadr�rile s-au f�cut deja. Eu am venit din Spania acum c�teva luni, dar v�d c� nici �n constructii nu g�sesc de lucru si sunt nevoit s� plec �napoi. Cred c� este o mafie �ntre firme si au niste avantaje, at�t timp c�t angaj�ri nu se fac”, a spus t�n�rul. Dac� oferta locurilor de munc� nu acoper� cererea, domeniile �n care se caut� personal nu sunt pe m�sura preg�tirii profesionale a celor care �si caut� un servici. „Eu am venit s� m� interesez pentru fiul meu care a terminat facultatea de geografie – turism si acum st� acas�. A lucrat c�teva luni la o agentie de turism din oras, dar nu a mers si locuri libere cu aceast� preg�tire nu se g�sesc. Este forte greu s�-ti g�sesti un servici si nu stiu ce o s� facem”, a spus mama unui t�n�r somer.

Muritori de foame

Prognozele patronatului vasluian asupra evolutiei economiei locale sunt extrem de sumbre. Potrivit oamenilor de afaceri, �n acest moment, suntem de abia la �nceputul crizei financiare care se transform� treptat �n criz� economic�. Dac�, �n cel mai scurt timp, nu se vor face finant�ri de la b�ncile mam� c�tre filialele rom�nesti si la b�ncile autohtone de c�tre Banca National� a Rom�niei, situatia va sc�pa de sub control. Ionel Constantin, presedintele Camerei de Comert, Industrie si Agricultur� (CCIA) Vaslui, a spus c� statul rom�n va trebui s� fac� dou� �mprumuturi externe urgente de la BERD si FMI. Pe baza acestor linii de finantare, politicile de creditare vor trebui relaxate si, �n consecint�, consumul va creste. De asemenea, este necesar ca institutiile publice s� atribuie lucr�ri firmelor vasluiene. „Noi nici nu stim, �n realitate, care este num�rul somerilor. Una este cifra care se d� oficial si alta este situatia �n r�ndul comunit�tilor locale. Sunt foarte multe persoane muritoare de foame care stau cu m�na �ntins�, sau culeg resturi de prin containere”, a spus Ionel Constantin. El a ad�ugat c�, �n prezent, exist� 100.000 de vasluieni care au contractate �mprumuturi la b�nci si nimeni nu se g�ndeste cum vor fi pl�tite. „�n acest timp, oamenii din administratie intr� �n grev�, dar ce ne facem noi, cei din privat, care nu putem asigura salariile angajatilor? Sectorul privat reprezint� aproape 70% din PIB si la cine s� se duc� acesti oameni?! La Dumnezeu?!”, a conchis Constantin.