Guvernele au capacitatea s ia noi msuri de atenuare a recesiunii, iar statele din G20 trebuie s fac tot posibilul pentru mbunttirea situatiei economice mondiale, a declarat, ieri, Danny Leipziger, vicepresedinte al Bncii Mondiale pentru combaterea srciei si managementul economic. Este momentul ca statele G20 s demonstreze fermitate pentru a ncerca s refac ncrederea pe pietele financiare si a arta c vor coordona si vor furniza sprijin suficient, astfel nct recesiunea s se apropie de final spre sfrsitul anului 2009, a afirmat Leipziger ntr-un interviu. El a artat c este vorba despre o decizie politic, de a interveni si a limita daunele produse de recesiune, care nu este doar efectul unui ciclu economic. Ministrii de finante din G20, grup care include principalele state dezvoltate si emergente, se reunesc la sfrsitul acestei sptmni pentru a pregti un summit al organizatiei care va avea loc la Londra, la 2 aprilie. Liderii acestor state sper s prezinte la reuniune o pozitie comun pentru rezolvarea celei mai grave crize economice din ultimele decenii. Exist ns pozitii divergente ntre statele membre, referitoare la oportunitatea interventiei guvernelor pentru stimularea cererii, trile europene respingnd apelul autorittilor americane de majorare a cheltuielilor n vederea combaterii recesiunii. Banca Mondial nu spune statelor ce s fac. Tot ce putem face este s artm c ne aflm ntr-o situatie fr precedent, n care statele trebuie s ia msuri limit, a spus Leipziger. Fondul Monetar Interna- tional (FMI) a sugerat ca programele de stimulare economic s ajung la 2% din PIB, iar n prezent acestea se afl, pentru 2009, la nivelul de 1,4% din PIB, astfel nct sunt posibile msuri suplimentare, a explicat oficialul BM. Banca Mondial anticipeaz c, n acest an, este posibil scderea Produsului Intern Brut, la nivel mondial, pentru prima dat dup cel de-al doilea Rzboi Mondial, si este ngrijorat n privinta impactului asupra trilor mai srace. Potrivit estimrilor bncii, statele n curs de dezvoltare, afectate de reducerea veniturilor din comert, fluxul mai mic de fonduri provenite de la muncitorii din strin tate si scderea pretului materiilor prime, s-ar putea confrunta n 2009 cu un deficit de finantare de 270- 700 de miliarde de dolari.
