Participantii la protestul de la Sfntu Gheorghe au cerut, ntr-o petitie care include zece solicitri, ca Traian Bsescu s si retrag declaratiile privind autonomia teritorial, respectarea proportiei etnice la alegerea sefilor de institutii si autonomia teritorial a Tinutului Secuiesc. La manifestarea organizat, ieri, la Sfntu Gheorghe de bisericile istorice maghiare n semn de protest fat de schimbarea conductorilor de institutii deconcentrate de etnie maghiar, a fost citit o petitie adresat Presedintiei Romniei, Guvernului si Parlamentului European. Aceast petitie a fost nregistrat, n limba maghiar, la Prefectura Covasna si urmeaz s fie transmis institutiilor mentionate de reprezentantii UDMR si PCM. n petitie, se subliniaz c participantii la „marea adunare din Sfntu Gheorghe” au constatat, dup alegerile parlamentare, o amplificare a atitudiniii antimaghiare, venit att din partea Guvernului, ct si din partea presedintelui Romniei. Petitia include o solicitare n zece puncte, bazate pe faptul c „autonomia Tinutului Secuiesc are rdcini nc de mai multe secole, amintindu-ne c si la nasterea statului romn modern autonomia Tinutului Secuiesc a fost garantat prin Constitutie, care si n vremurile ntunecate ale comunismului, chiar cu drepturi stirbite, a existat, lund n considerare formele de autonomie existente n Uniunea European, ct si drepturile colective ale comunittilor minoritare care sustin convietuirea pasnic ntre diferite etnii”. Printre solicitri se numr aceea ca Traian Bsescu s si retrag declaratiile „care au indignat secuimea” (declaratiile de la Budapesta privind autonomia teritorial a Tinutului Secuiesc – n.r.), respectarea proportiei etnice n institutiile publice descentralizate, ncetarea „populrii controlate, mai mult sau mai putin deschise sau mascate, prin care se urmreste modificarea componentei etnice”. Printre punctele enumerate n petitie se regseste si solicitarea nfiintrii, de ctre statul romn, a unei universitti maghiare cu finantare de la bugetul statului si recunoasterea limbii maghiare alturi de cea romn ca limb oficial regional. n documentul citat se cere si oprirea „distrugerii intentionate” a economiei din regiunea secuiasc, asigurarea dezvoltrii corespunz toare a infrastructurii si retrocedarea rapid a bunurilor bisericesti si publice nationalizate. De asemenea, se solicit oprirea cresterii numerice a unittilor militare si, la fel ca n alte zone, trecerea imobilelor detinute de acestea n subordinea administrat iei publice locale. Un alt punct se refer la recunoasterea si extinderea drepturilor colective, iar cel din urm la autonomia teritorial a Tinutului Secuiesc. Circa 3.000 de persoane s-au adunat, ieri, n fata Prefecturii Covasna, pentru a participa la o manifestare organizat de bisericile istorice maghiare n sprijinul conductorilor de institutii descentralizate apartinnd acestei etnii. Manifestantii au ajuns n fata Prefecturii dup ce au participat la un mars, venind dinspre bisericile din municipiu. Coloana de manifestanti a fost deschis de politicieni UDMR si PCM, att din Covasna, ct si din Harghita, printre care presedintele UDMR Covasna, Albert Almos, si cel al PCM Covasna, Kulcsar Terza Jozsef, europarlamentarul Sogor Csaba, primarul municipiului Sfntu Gheorghe, Antal Arpad, deputati UDMR din cele dou judete – Korodi Attila si Edler Andras. n jurul cldirii Prefecturii Covasna, jandarmii au instalat un gard de protectie, pentru a nu-i lsa pe manifestanti s se apropie de cldire. Reprezentantii bisericilor maghiare au tinut discursuri, ns politicienii nu au luat cuvntul, iar manifestantii au tinut n mini steaguri secuiesti si pancarte n limbile romn, maghiar si englez, pe care scria „Autonomie teritorial pentru Tinutul Secuiesc”, „Collective Rights to the Hungarian Minority” („Drepturi coletive pentru minoritatea maghiar” – n.r.), „Solution: Autonomy” (si n maghiar), „Conductori de institutii maghiari, fr discriminare etnic”, „Conductori maghiari n fruntea institutiilor”. Manifestarea s-a ncheiat cu intonarea imnului secuiesc si a celui national maghiar, dup care participantii au plecat din fata Prefecturii.
Cin or invia din morti eroii neamului ucisi de hrtystii maghiari , atunci vor avea autonomie sau daca doresc atit de mult , nimeni nu ii opreste sa mearga in Ungaria vecina si prietena sa obtina tot ce vor de la statul mahiar pe teritoriul maghiar.Succes , in Ungaria , nu in Romania . Aici sunt legi si reguli suficiente pentru toti .
Drepturi coletive pentru minoritatea maghiar
iar pentru romani, firimituri de drepturi, in tara romaneasca . In tara ungureasca drepturile sunt cu injunghieri . Cine nu stie ce primeste un roman in loc de drepturi daca nu vorbeste ungureste, cand trece pe langa ei ? Cozma