n plin criz economic, munca la negru va reprezenta „moneda de schimb” pentru tot mai multi angajatori. Majorarea impozitelor pe forta de munc, lipsa finantrii, precum si degradarea mediului de afaceri vor obliga firmele s „fenteze” din ce n ce mai des sistemul. Pe lng concedieri, reduceri de sporuri, prime si alte msuri de austeritate, trecerea n „zona neagr” a unor angajati va fi o solutie extrem de atrgtoare. De fapt, singura solutie pentru asigurarea supravietuirii. Patronatele au avertizat, deja, c mrirea CAS-ului va lsa firmele fr bani, acestea nemaiputnd s-si plteasc obligatiile fiscale. Inspectorii muncii anticipeaz evolutia de pe piata muncii si se pregtesc s reactioneze n consecint. Pe lng campaniile nationale, se vor nteti controalele n vederea depistrii muncii fr forme legale. Domeniile cele mai sensibile sunt constructiile civile si industriale, urmate de industria usoar, alimentar si comert. La nivelul judetului Vaslui, statistica „ilegalistilor” arat astfel: n anul 2006 au fost depistate c munceau la negru 99 de persoane, n 2007 – 113 persoane, iar n 2008 – 115. Pe lng salarii nghetate, scumpiri si somaj, criza economic va aduce cu sine si o crestere fr precedent a muncii la negru. Pe fondul cresterii accentuate a impozitelor pe forta de munc, a lipsei de credite si a reducerii afacerilor, firmele vor fi obligate s fac o serie de economii pentru a supravietui pe piat. Pe lng concedieri, trecerea n zona nefiscalizat a unor muncitori va reprezenta o solutie avantajoas pentru ambele prti. Agentul economic si va putea onora contractele fr a cotiza din greu la bugetul statului, iar muncitorul are o pine de mncat, n conditiile n care piata muncii nu ofer alte alternative. Reprezentant ii patronatelor au avertizat c majorarea contributiei la asigur rile sociale, precum si lipsa unei sustineri concrete a agentilor economici, va arunca n zona gri-negru o parte nsemnat din productie si forta de munc aferent. Sesiznd noua „orientare” a operatorilor economici, inspectorii din cadrul Inspectoratului Teritorial de Munc (ITM) Vaslui au pus la punct un plan de actiuni de control. Campaniile vor fi dezvoltate pe diferite domenii de activitate, n care depistarea muncii fr forme legale va fi prioritatea zero. „n condit iile crizei economice, pe lng un numr mai mare de someri, vor fi tot mai multi angajatori tentati s apeleze la munca la negru. Tocmai de aceea, avem n vedere o monitorizare atent a angajatorilor, prin desfsurarea mai multor actiuni de control. La aceste verificri, se vor aduga si campaniile nationale, care vor avea loc la interval de dou luni”, a spus Cristian Cmpianu, inspector sef pe relatii de munc la ITM Vaslui.
Munca la negru, mereu atrgtoare
Ca urmare a ntetirii controalelor inspectorilor muncii, numrul persoanelor depistate c lucreaz fr forme legale, a crescut, dup anul 2005. Astfel, dac n anul 2006 au fost depistate 99 de persoane muncind la negru, n 2007, numrul acestora a crescut la 113 persoane. Trendul ascendent al „ilegalistilor” descoperiti c muncesc fr contract individual s-a mentinut si anul trecut, cnd au fost depistate la negru 115 persoane. n total, n cursul anului precedent, inspectorii muncii vasluieni au desfsurat 1.252 de controale, n urma crora au fost aplicate 1.164 de sanctiuni, inclusiv avertismente. Urmare a deficientelor constatate si a nclcrii legislatiei n vigoare, valoarea amenzilor acordate s-a ridicat la suma de 556.500 lei. La fel de sustinut a fost activitatea de control si n anii trecuti. Potrivit datelor ITM Vaslui, numai n 2006, pe lng cele 846 de controale s-au desfsurat si patru campanii nationale de depistare a muncii la negru, n timp ce, n 2007, cele 1.029 controale au fost completate de sapte campanii. Principalul domeniu n care se nregistreaz cele mai multe cazuri de munc la negru sunt constructiile civile si industriale, urmate ndeaproape de industria usoar, comert, industria alimentar etc. De mentionat c angajatorii dispusi s foloseasc muncitori fr contract de munc au aprut ndeosebi n ultima perioad. Este vorba despre mici afaceri, n care se utilizeaz mai mult munc necalificat, unde se cere un nivel minim de pregtire si, n general, oamenii nu dispun de informatie. n astfel de cazuri, muncitorii se vnd mai ieftin si nu constientizeaz necesitatea achitrii la stat a asigurrilor sociale, de sntate si somaj, care reprezint o garantie material pentru viitor.” Fenomenul muncii la negru nu o s dispar niciodat, ns eforturile noastre urmresc mentinerea lui n niste limite ct mai reduse. La firmele mari, noi solicitm prin sondaj declaratii persoanelor gsite la lucru si apoi verificm dac detin contracte de munc individuale. n cazul societtilor cu putini angajati, verificm ntreg personalul prezent, inclusiv fisele de pontaj”, a adugat Cristian Cmpianu.
La mica ntelegere
Munca la negru reprezint o alternativ profitabil pentru unii agenti economici din judet. De multe ori, muncitorul cade „la pace” cu angajatorul si prefer s lucreze fr forme legale, pentru a obtine un salariu mai bun. De asemenea, salariatii care au deja ncheiate contracte de munc primesc oficial salariu minim pe economie si agentul economic mai „completeaz” venitul lunar cu o sum la negru. n alte situatii, lucrtorul care este beneficiarul unor indemnizatii sau a altor ajutoare financiare din partea statului, cu acceptul patronului, lucreaz n continuare. „Munca la negru se manifest sub mai multe aspecte: ntelegerea dintre angajator si angajat, sustragerea angajatorului de la obligatia de a nregistra contractele de munc individuale ncheiate cu angajatii, la inspectoratul tertorial de munc, folosirea n mod ilegal a fortei de munc zilier sau sezonier”, a precizat un alt reprezentant al ITM Vaslui. Ultimele modificri aduse legislat iei n domeniu au nsprit considerabil sanctiunile pentru munca fr forme legale. n prezent, un angajator risc o amend cuprins ntre 1.500 si 2.000 de lei pentru fiecare persoan care lucreaz la negru. La a doua abatere, i se ntocmes te dosar penal. O alt lovitur primit de cei care caut s se foloseasc ilegal de forta de munc este si includerea perioadei de prob n contractul individual, perioad care servea pentru acoperirea unor astfel de fapte.
