Pensia, ultimul refugiu

pensie_refugiuPentru tot mai multi vasluieni, iesirea la pensie a rmas singura sans de supravietuire. Cum n industrie locurile de munc sunt pe cale de disparitie iar n comert tot mai multe firme sunt n pragul falimentului, calitatea de pensionar reprezint singura alternativ viabil. Anticipat sau nu, cu sau fr grupe de munc sau alte beneficii, lumea caut cu nfrigurare o portit pentru a iesi la pensia izbvitoare. Practic, la birourile specializate din cadrul Casei Judetene de Pensii (CJP) Vaslui, populatia se prezint n flux continuu, pentru a primi sfaturi referitoare la posibilitatea pensionrii, inclusiv pentru rudele lor. De remarcat este faptul c, odat cu accentuarea problemelor economice, persoanele care intentioneaz s ias din cmpul muncii provin din cadrul marilor ntreprinderi. Dac pn mai ieri respectivii agenti economici erau extrem de puternici, „turbulentele” de pe piata international stranguleaz comenzile si oblig patronatele s recurg la disponibilizri. „Oamenii care se prezint la noi sunt ndrumati s fac o cerere cu doleantele lor, la care s ataseze actele necesare. Ulterior, se face o verificare, iar persoanele respective vor primi un rspuns oficial”, spune Emil Bnceanu, directorul CJP Vaslui. Chiar dac nu toate persoanele care ntreab au vechimea si vrsta necesare pentru a iesi automat la pensie, numrul pensionarilor din sectorul public este n continu crestere. Potivit datelor CJP Vaslui, n anul 2008, au fost primite 7.074 cereri de pensionare pentru toate categoriile de pensii: limit de vrst, invaliditate, pensie de urmas, pensie anticipat sau anticipat partial. Din totalul cererilor nregistrate, 93,77% au fost solutionate, adic persoanele respective beneficiaz de pensii. Spre comparatie, n anul 2007, au fost nregistrate numai 3.822 cereri de pensionare. „Cererile de pensionare reprezint solicitrile de nscriere la una din categoriile de pensii din sistemul public de pensii (cazurile noi), nu si cererile de calculare”, a precizat Petronela Jalb, purttorul de cuvnt al CJP Vaslui.

Tot mai multi pensionari

n ultimii ani, numrul pensionarilor proveniti din sectorul de stat a crescut vizibil. Spre exemplu, dac n 2007 primeau pensie de stat 78.963 de persoane, anul trecut, numrul acestora a crescut la 79.868 de persoane. Din totalul pensionarilor de stat, 51.841 sunt la limit de vrst, iar 26.518 au stagiu complet. Si cuantumul pensiei medii a evoluat, de la 438 lei, n 2007, la 575 lei, n 2008, ceea ce reprezint o crestere de 31,27%. Dac pe segmentul pensiilor de stat numrul beneficiarilor creste, pensionarii proveniti din sectorul agricol sunt tot mai putini. Astfel, din 35.360 pensionari din agricultur n 2007, au mai rmas n plat, la nivelul anului 2008, numai 32.995 de persoane. Si n cazul fostilor muncitorii din cadrul cooperativelor agricole de productie, valoarea pensiei a crescut de la 224 lei n 2007, la 291 lei n 2008. Mai exact, o suplimentare a pensiei cu un procent de 29,91%.

Bugetul, la ananghie

n timp ce rndurile somerilor se ngroas de la o lun la alta, cifra salariat ilor este ntr-o evident descrestere. Pe acest fond, n scurt timp, la un angajat vor reveni n medie doi pensionari. Un dezechilibru grav, att pentru economia judetului, ct si pentru bugetul asigurrilor sociale. De altfel, pentru echilibrarea deficitului de la buget si diminuarea alocatiei suplimentare virate de la bugetul de stat, Guvernul a aplicat o serie de msuri. n primul rnd, a fost majorat contributia la asigurrile sociale att pentru angajator, ct si pentru angajat. Sectorul privat a primit cu foarte mult reticient aceast msur si apreciaz c majorarea impozitului pe forta de munc va conduce la falimentarea operatorilor economici, care nu si vor mai putea achita obligatiile fiscale. Asa c, n loc de colectri suplimentare la bugetul de pensii, autorittile s-ar putea trezi cu diminuarea ncasrilor si explozia fenomenului de munc la negru. A doua operatiune de salvare a bugetului a fost mentinerea alocrii de 2% din salariul brut, ctre un fond de pensii administrat privat. Potrivit legii, cotizatia la pilonul II de pensii private ar trebui s creasc de la 2% la 2,5%, ncepnd cu anul curent. n acest ritm de crestere cu 0,5% pentru fiecare an, n 2016 contributia va ajunge la 6%. Pentru tinerii salariati, care au aderat facultativ sau obligatoriu la un fond de pensii privat, decizia nu va face altceva dect s diminueze valoarea pensiei.

2 COMENTARII

  1. as fi curios cati salariati care platesc cotizatii mai sunt. este de inteles ca atunci cand nu mai ai loc de munca sa apelezi la pensionare, dar daca va creste numarul de pensionari cine va mai contribui cu bani la fondul de pensii. parlamentarii nostri au dat bani la preoti si la biserici dar nu s-a gandit nici unul sa creeze locuri de munca, macar si temporare.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.