n timp de sute de microntreprinderi vasluiene sunt la un pas de faliment, „tticul” IMM-urilor primeste un buget „de vacant”. Este vorba despre Ministerul ntreprinderilor Mici si Mijlocii, Comertului si Mediului de Afaceri, care, n ciuda unei titulaturi interminabile si pompoase, a primit doar 0,2% din PIB. O alocatie extrem de mic, n contextul n care firmele au nevoie ca de aer de o strategie veritabil de sustinere. Potrivit reprezentantilor patronatului local, ajutorul imediat ar trebui canalizat pe trei directii: economic, financiar si social. Pentru supravietuire, firmele necesit credite pe termen scurt, cu dobnd mic, facilitti la impozitarea fortei de munc, compensarea datoriilor cu statul, plata TVA la ncasare si nu la facturare etc. Dac nu se va trece de la vorbe la fapte, oamenii de afaceri estimeaz c ntre 60 si 80% din firme se vor nchide. Consecintele unui astfel de scenariu ar fi dramatice: somaj masiv, colectri minime la bugetul de stat, disparitia micilor productori de pe piat etc. n plin criz economic-financiar, ntreprinztorii privati au parte de o alocatie bugetar ridicol de mic. n timp ce unele institutii se bucur de bugete consistente, domeniile aflate n prima linie de impact cu recesiunea sunt subfinantate. Este si cazul Ministerului ntreprinderilor Mici si Mijlocii, Comer- tului si Mediului de Afaceri (MIMMCMA), „patronul” a peste 600.000 de IMM-uri la nivel national, dintre care 5.000 n judet ul Vaslui. Desi are o important capital, banii primiti n acest an pentru politici de sustinere a microntreprinderilor, ntreprinderilor mici si mijlocii reprezint numai 0,2% din Produsul Intern Brut (PIB). Mai exact, 280 de milioane de euro, din care 0,34% vor fi alocat i functionrii ministerului. Conducerea MIMMCMC a precizat c, la ntocmirea bugetului pe 2009, a insitat pentru 0,4% din PIB, o sum si asa insuficient n raport cu plaja imens de asteptri din partea oamenilor de afaceri. ns, din cauza conjuncturii actuale, IMMurile au trebuit s se multumeasc cu acest „urias” 0,2% din PIB. n aceste conditii, orice strategie concret de actiune pe diferite ramuri de activitate (agricultur, servicii, confectii), prioritare la nivel local, este compromis din start. Limitarea poten- tialelor actiuni este sever, chiar dac se sustine c exist linii de finantare generoase, care au la „butoane” alti ordonatori de credite. „n ultimii cinci ani, nu am avut parte de un buget stimulativ, iar n acest context de criz, prezenta acestui minister trebuie s se fac simtit. Nu poate fi neluat n seam de ctre Guvern sectorul privat, care aduce la veniturile statului 80% din PIB”, a precizat Ovidiu Copacinschi, presedintele Asociatiei Patronale a Industriei Mici si Mijlocii Vaslui. „Planul” de strngere a curelei are loc n timp ce curentul protectionist din Europa si America ia o amploare fr precedent. De altfel, n economia vasluian, nc de la sfrsitul anului trecut au fost semnale c o parte din companiile strine nu vor mai investi n obiective economice noi si si vor repatria urgent capitalul. La fel s-a ntmplat si n sistemul bancar: institut iile financiare nu au mai deschis linii de finantare ctre clienti, banii fiind orientati ctre bncile mam. n tot acest timp, autorittile romne au grij s nu aduc atingeri „solidarittii” europene si aplic de-a valma regulamente comunitare, care pun pe butuci micii productori. „Piata intern este un urias consumator. Din acest motiv, ar trebui s se pun talpa la granita de vest a trii, iar productorii autohtoni s fie sprijiniti ca s si poat vinde produsele”, sustine reprezentantul patronatului local.
n cutarea unei strategii
n contextul fenomenelor economice din acest perioad, Ministerul IMM-urilor ar trebui s aib elaborat, pn la aceast dat, o strategie de sustinere a activittii economice. Strategia ar urma s ia n calcul evolutia IMM-urilor att din punct de vedere economico-finanicar, ct si din punct de vedere social. Pe segmentul economic, sunt necesare o serie de proiecte specifice, care s se adreseze ntreprinz- torilor privati, cum ar fi impozitarea pe cifra de afaceri (care se refer n special la microntreprinderile cu pn la nou angajati), subventionarea integral a CASului pentru angajatori, punerea la punct a unui sistem de creditare al IMM-urilor etc. „n plan social, trebuie s se vegheze ca ntreprinderile s nu fac disponibiliz ri, iar dac aceste se produc, s se identifice cauzele. Firmele au nevoie de credite, pentru a trece de perioada actual. Spre exemplu, societtile care activeaz n domeniul constructiilor, care pltesc somaj tehnic pentru o perioad lung de timp – trei sau patru luni luni”, a conchis Copacinschi.
Ministrul, invitat la Vaslui
Ionel Constantin, presedintele Camerei de Comert, Industrie si Agricultur (CCIA) Vaslui, spune c sectorul privat astept luarea unor decizii de urgent pentru relansarea mediului de afaceri. Cele patru puncte vitale sunt: plata TVA la ncasare, nu la facturare; compensarea datoriilor cu bugetul de stat n maxim 30 de zile, plata esalonat a drilor la buget, mrirea volumului Fondului National de Garantare si finantare a firmelor. „Guvernul nu trebuie s cedeze la presiunile de mrire a salariilor, iar austeritatea s fie suportat de toti. Dac nu se va avea n vedere acest program de msuri, ntre 60 si 80% din firme se vor nchide”, a spus Ionel Constantin. Presedintele CCIA Vaslui a adugat c a transmis att o invitatie verbal, ct si una scris lui ministrului IMMCMA, Constantin Nit, pentru a avea o discutie cu ntreprinz torii vasluieni. ntlnirea, care a fost stabilit pentru data de 27 februarie, va avea drept scop situatia actual de criz, precum si msurile necesare pentru depsirea acestei situatii. Pe lng ntreprinztorii particulari, la reuniune ar urma s fie prezenti si sefii Consiliului Judetean, ai Prefecturii si ai primriilor din teritoriu.
