Lipsa banilor, a unor facilitti concrete si nencrederea au minat dorinta ntreprinztorilor vasluieni de a deschide noi afaceri. Sistemul bancar s-a rupt de mediul economic, iar dobnzile practicate la mprumuturi descurajeaz din start orice nou investitie. Sprijinul din partea statului se las asteptat, pe fondul cresterii exponentiale a numrului de someri. Pe acest fond de nesigurant, spiritul initiativei private a fost redus la parametri minimi, comparativ cu anii precedenti. Dac n anul trecut, nfiintarea unei firme era prioritatea numrul zero, 2009 vine cu o perspectiv sumbr. n ianuarie, au fost nregistrate numai 41 de SRL-uri si cinci asociatii familiale. Singura crestere vine din partea persoanelor fizice autorizate, fiind nregistrate 119 ntreprinderi individuale. n rest, fr campanii ample de consultant si asigurarea lichidittilor, perspectivele pentru noi afaceri sunt foarte mici. Mai mult, exist pericolul ca multe firme din piat s dispar, din cauza cderii comenzilor, a consumului, a incapacittii de a onora obligatiile fiscale. Elanul vasluienilor de a-si pune pe picioare propria afacere s-a redus considerabil. „Furati” de gustul cstigului, n ultimii ani nfiintarea unei firme a devenit o adevrat mod n judetul Vaslui. Pentru a prelua interesul deosebit pentru dezvoltarea de bussines-uri, la Registrul Comer- tului au fost deschise birouri suplimentare, iar timpul de nregistrare al unei firme s-a scurtat substantial. n numai 30 de minute, ntreprinztorul are „patalamaua” la buzunar si poate intra n marele joc al economiei de piat. Tot n beneficiul noilor capitalisti autohtoni au fost reduse drastic si taxele, pentru nregistrarea actelor unei societtii fiind nevoie de numai 160 de lei. La vremea respectiv, viitorii patroni atacau domenii din cele mai diverse, ncepnd de la agricultur si pn la comert. nte timp, spiritul initiativei private s-a diluat constant, criza financiar, cu toate consecintele ei negative, lovind la toate nivelurile, de la factorul psihologic, vital pe fondul depresiei economice, pn la relatiile financiare ntre prtile contractante (neonorarea facturilor emise etc). Ionel Constantin, presedintele Camerei de Comert, Industrie si Agricultur (CCIA) Vaslui, a spus c prima mare greutate pentru un ntreprinztor de a deschide o firm este lipsa lichiditt ilor. Un alt obstacol important este si neimplicare sistemului bancar sau a Fondului National de Garantare n sustinerea unei noi afaceri. „n aceste conditii de criz, vointa omului de a intra n afaceri este anihilat, cnd vede c totul se prbuseste. Numrul de someri este n continu crestere, iar dobnzile mari percepute la mprumuturi, ntre 17 si 21%, sunt descurajante”, a spus Ionel Constantin. Potrivit datelor Oficiului Registrului Comertului de pe lng Tribunalul Vaslui, n prima lun a acestui an au fost nregistrate 41 de societti cu rspundere limitat. Spre comparat ie, n perioada similar a anului precedent, erau lansate n lumea afacerilor 101 societti comerciale. Mai exact, n doar un an, motoarele sectorului privat au sczut la nivelul unei sigure luni sub 50%. De remarcat este faptul c 2008 poate fi considerat anul SRL-urilor, cu nu mai putin de 923 de societti nou nfiint ate. Pe acest segment de firme, nici anul 2007 nu este departe de performant, acum doi ani fiind dechise 852 de societti. n ceea ce priveste alte tipuri de afaceri, numrul agentilor economici intrati n activitate este la fel de modest n acest an. n prima lun, au mai fost „omologate” cinci asociatii familiale/ntreprinderi familiale. Potrivit aceloras i date, n 2008 au fost nscrise 83 de ntreprinderi familiale, n timp ce la n anul 2007 au intrat n piat 92 de asociatii. n rest, nu a fost contabilizat nici o initiativ n ceea ce priveste societtile pe actiuni, societt i n nume colectiv, societti n comendit simpl, organizatii cooperatiste sau regii autonome.
Persoanele fizice autorizate n top
n judetul Vaslui surpriza nceputului de an vine de la persoanele fizice. n ianuarie, numrul persoanelor fizice autorizate, ntreprinderi individuale sau persoane fizice a crescut spectaculos. Astfel, de la 30 de persoane fizice autorizate nregistrate n ianuarie 2008, s-a ajuns la 119 autorizri eliberate n ianuarie 2009. Crestere semnificativ a ntreprinderilor individuale are la baz mai multe explicatii. n primul rnd, „acrosarea” persoanelor fizice la Registrul Comertului se datoreaz programelor finantate din fonduri nerambursabile europene. Cel mai important lot de ntreprinztori care s-au nregistrat ca persoane fizice a solicitat subventii comunitare n cadrul msurii 141, din cadrul Fondului European Agricol de Dezvoltare Rural. Msura se adreseaz fermelor de semi-subzistent si, dac o gospodrie are selectat planul de afaceri si solicitantul semneaz contractul de finantare, primeste 1.500 euro/an pe o perioad de cinci ani. Pe lng atractia fondurilor europene, cresterea numrului de persoane fizice autorizate se datoreaz si noilor norme sanitar-veterinare intrate n vigoare la 1 ianuarie 1009. Este vorba despre „celebrul” Ordin 111, care reglementeaz vnzarea direct n piete a produselor de origine animal. Chiar dac ntre timp obligativitatea nregistrrii ca persoane fizice a fost anulat, o parte a micilor productori s-au conformat cerintelor legale. Ct priveste ultimii doi ani, conform datelor furnizate de ctre ORC Vaslui, n 2008 au fot nregistrate 550 de persoane fizice autorizate, n timp ce n 2007 au fost „titularizate” 447 persoane fizice.
Sete de bani
Potrivit reprezentantilor patronatului vasluian, pentru relansarea mediului de afaceri trebuie acordate facilitti persoanelor care vor s investeasc. n primul rnd, pentru nfiintarea de ntreprinderi mici si mijlocii investitorii trebuie s primeasc consultant din partea camerelor de comert, iar pentru societtile din agricultur s se ofere sprijin din partea directiilor agricole. Extrem de important, pentru a convinge oamenii s deschid noi afaceri, este acordarea de facilitti pe proiecte concrete. La fel de oportune sunt si facilittile acordate de ctre autorittile locale cum ar fi: reducerea taxelor si impozitelor, punerea la dispozitia oamenilor de afaceri a infrastructurii necesare (drumuri, alimentare cu ap, energie electric, gaze etc.). n acest context, sustinerea din partea bncile comerciale este esential n punerea pe picioare a unei investitii. „Majoritatea bncilor au venit n Romnia numai s fac profituri foarte mari, pentru ca ulterior s scoat banii afar prin transferuri de capital. Bncile ar trebui s fie interesate de dezvoltarea mediului economic din tara noastr, nu s-si asigure cu fonduri financiare bncile mam din tri precum Austria, Belgia, Franta, etc”, a conchis Ionel Constantin.
E nebunie curata. Bancherii cred ca numai gandesc. Dupa ce cursul monedei euro este in crestere de o buna perioada de timp, bancile cresc si dobanzile. Apoi se plang ca nu sunt platite la timp ratele. Foarte interesant. Poate profesorii sa mai faca imprumuturi pentru ca au bani in buget pentru marirea salariilor, de muncit muncesc ca un om normal (8 ore pe zi) 3-4 luni pe an restul vacanta sa poata cheltui banii. La scoala nu fac nimic ca elevii apoi sa vina la meditatii sau scuze se ocupa de baluri discoeti la care tot aceeasi profesori sa fie invitati tot pe banii elevilor. Dar atenie locatia sa nu fie prea departe ca le vor trebui si masini la dispozitie. Foarte frumos nu? Traiasca Romania, bancherii si profesorii!