n plin criz economic, statul romn a ajuns s dicteze o mare parte din falimentele agentilor economici. Drumul de la profit la incapacitate de plat nu este mereu simplu, dar este ntotdeauna fatal. O schem este urmtoarea: agentii economici furnizeaz bunuri sau presteaz servicii ctre diferite institutii ale statului. Dup finalizarea lucrrilor, statul, prin institutiile publice care au beneficiat de serviciile respective, „uit” s mai achite facturile. Rmasi fr lichiditti si cu ncasri zero, operatorii economici nu mai pot s si onoreze obligatiile fiscale (taxe si impozite), plasndu-se n afara legii. Din acest moment, pentru societatea debitoare ncepe calvarul. Dup data de 25 ale fiecrei luni, se aplic penalitti pentru ntrziere, pentru ca, ulterior, n functie de reactia ru-platnicului, s fie instituite msurile coercitive de executare silit. Abia n momentul n care firma ajunge un „cadavru” financiar iar blocajul este desvrsit, statul, jucnd rolul creditorului, solicit n instant falimentul debitorului. La nivelul judetului Vaslui, sunt zeci de miliarde de lei vechi nencasati pentru lucrri precum poduri, drumuri, reabilitri de scoli sau diverse alte cldiri etc. De asemenea, spitalele, cminele de btrni, scolile speciale si alte stabilimente publice au de pltit sume imense pentru serviciile de aprovizionare cu bunuri de larg consum. Anul 2008 s-a ncheiat ntr-o not grav pentru operatorii din economia vasluian. Numrul falimentelor financiare s-a dublat, comparativ cu 2007, iar trendul pe care s-a nscris mediul de afaceri local este mai mult dect ameninttor. Potrivit datelor Oficiului Registrului Comertului de pe lng Tribunalul Vaslui, n anul 2008, pentru 277 de firme s-au nregistrat mentiuni la Legea nr. 85/2006, de deschidere a procedurii de faliment. Totodat, n baza aceleiasi legislatii, au fost radiate din registrul comertului alte 109 firme. Paradoxal este faptul c, n rzboiul de supravietuire, pe o piat aflat n declin, falimentatorul de serviciu este nsusi statul. Asa cum numeroase societti nu-si pltesc obligatiile fiscale la bugetul consolidat, la rndul lor, institutiile publice acumuleaz arierate imense ctre agentii economici. „Secretul” debloc rii firmelor si reluarea circuitului financiar este ca prevederile contractuale dintre cele dou prti s fie respectate. Doar n momentul n care societtile si vor ncasa banii din facturile emise ctre institutii ale statului vor putea achita n termen legal taxele si impozitele aferente bugetului. n caz contrar, blocajul n care se gsesc numeroase societti se va generaliza, iar creantele de ncasat la buget vor creste considerabil. De remarcat este faptul c, la finele anului 2007, firmele cu probleme erau „curate” din punct de vedere financiar, restantele acumulate reprezentnd datorii curente, pasate de la o lun la alta. O alt consecint a lipsei de lichiditti a entittilor private are reprecusiuni directe asupra afacerii, n ansamblu. Fr o descrcare de plti din partea institutiilor statului, agentii economici vor fi obligati s fac economii, pentru a-si continua activitatea si a rambursa ratele la creditele bancare contractate. Cum este de asteptat, de „ajustare” vor avea parte n primul rnd angajatii, care vor fi disponibilizati sau vor lucra pe salarii mai mici si fr alte stimulente financiare (prime, sporuri etc.). Mai mult, clarificarea raporturilor contractuale dintre institutiile administrat iei de stat si operatorii economici este imperios necesar si din alt perspectiv. n contextul n care banii privati vor fi tot mai putini, fondurile publice vor reprezenta o atrac- tie irezistibil pentru oamenii de afaceri.
Cine pierde? Cine cstig?
Principala cauz pentru care numeroase societti nu mai au resurse financiare pentru a-si achita obligatiile ctre bugetul statului este lipsa ncasrilor. Spre exemplu, multe firme din constructii au ncheiate contracte cu institutii publice si nu reusesc s fac la timp decontrile pentru lucrrile ncheiate. La rndul lor, societtile din agricultur depind n mare msur de subventiile acordate de stat, pentru sustinerea lucrrilor agricole. Si cum orice obligatie fiscal care nu este pltit pn la data scadent, adic ziua de 25 ale fiecrei luni, se transform imediat n creant, firmele au intrat pe „toboganul” penalizrilor. Astfel, pentru fiecare zi de ntrziere, agentii economici sunt penalizati cu 0,1% din suma care o au de restituit la bugetul consolidat al statului. Pentru iesirea din impas, reprezentant ii oamenilor de afaceri din judetul Vaslui au solicitat aplicarea unor msuri. n cazul firmelor care lucreaz cu statul si asteapt bani din facturi emise ctre institutiile publice si care sunt penalizate pentru neplata la termen a datoriilor ctre buget, statul trebuie s fie fcut rspunztor pentru neachitarea n termen a facturilor. Patronatul a cerut ca autoritt ile statului care datoreaz bani societtilor private, mpiedicndu-le s-si achite obligatiile fiscale, s li se aplice aceleasi penalitti. „Dac cei din administratia public central si local nu vor plti facturile, dup data de 1 iunie, cnd efectele crizei se vor acutiza, nu vor mai avea ce culege la buget. n continuare, se actioneaz n virtutea inertiei, ca si cnd tara ar merge foarte bine iar economia ar dudui”, a spus Ionel Constantin, presedintele Camerei de Comert, Industrie si Agricultur Vaslui. De altfel, oficialii guvernamentali au recunoscut c, la nivel na- tional, au facturi nepltite de ordinul milioanelor de euro, pe care inten- tioneaz s le onoreze pn n luna martie. Pe de alt parte, n cele mai multe cazuri, creditorul care solicit n instant falimentul debitorului este statul romn, reprezentat de Ministerul Finantelor. Potrivit legislat iei n vigoare, n momentul n care o societate nu poate returna o creant n valoare de 100.000 lei, partea vtmat poate solicita initierea procedurii de faliment.
