Prloaga, „culturile” de blrii si mistretii prosper pe ntinse suprafete agricole din judetul Vaslui. Dup ce, n anul 2002, peste 12.000 hectare de teren arabil au rmas nelucrate, anul trecut, nu mai putin de 30.000 hectare arabile au rmas n paragin. Abandonul terenurilor este generalizat, n fiecare comun existnd sute de hectare de pmnt lsate de izbeliste. Lipsa creditrii, subventiile insuficiente si scumpirea combustibililor risc s transforme fenomenul ntr-o „alternativ” deloc confortabil. n tot acest timp, populatia este hrnit vrtos cu alimente, fructe si legume aduse din import, pe vagoane de euro. Si, cum leul pierde zilnic teren n fata monedei europene, devalorizarea se reflect direct n preturile de pe raft. n acest ritm, vom mnca tot mai scump si mai prost, peste 90% din veniturile vasluianului „subventionnd” importatorii si fermele agricole europene. Pentru ca circul s fie total, tot agricultura (care?!) este scoas la naintare ca „salvator” al economiei, care va compensa n mare parte dezastrul produs de criza financiar. n cursul anului 2008, peste 10% din suprafata agricol arabil a judetului Vaslui a rmas nelucrat. Practic, 30.000 de hectare de teren arabil au fost scoase din circuitul agricol local, dintr-un total de 291.473 hectare arabile. Grav este faptul c fenomenul abandonului suprafetelor agricole s-a accelarat n ultimii ani. Spre exemplu, n 2002, erau lsate la voia ntmplrii 12.000 de hectare. Pentru a nu trezi „orgoliul” comunittilor locale, prloagele sunt repartizate echilibrat pe ntreg teritoriul judetului Vaslui. Astfel, fiecrei comune din judet i revin, n medie, n jur de 321 hectare de „culturi” speciale: blrii, spini, mohor etc. Pentru anul n curs, nu se poate anticipa cu exactitate ct teren va rmne n paragin. ns, dac avem n vedere dificulttile cu care se confrunt societtile agricole si persoanele fizice, nu este exclus ca numrul parcelelor abandonate s creasc. O adevrat tragedie pentru economie, pe fondul unei crizei economice grave care risc s falimenteze sectorul industrial, agricultura reprezentnd alternativa viabil pentru salvarea produsului intern brut. Din nefericire, poten- tialul agricol imens de la nivel local si national este pomenit n discursuri oficiale din patru n patru ani, fr a se aplica msuri concrete. n continuare, investitiile alocate moderniz rii infrastructurii agricole sunt insignifiante, agricultura de tip arhaic, ndreptat exclusiv spre autoconsum, fiind preponderent. n acelasi timp, domeniul agricol este meteodependent, iar sistemele de irigatii sunt n mare parte distruse. Un alt obstacol major n calea rentabilizrii sectorului agricol este si frmitarea excesiv a terenurilor, precum si nefiscalizare mrfii, preferndu-se operatiunile la negru. Dac la toate aceste realitti adugm si lipsa de cofinantare la proiectele europene, ntrzierea sprijinului financiar, precum si alocat ia bugetar insuficient, tabloul dezastrului este complet. n acest fel, Romnia a ajuns s importe 60% din consum (carne, lapte, fructe, legume), n conditiile n care romnii aloc pentru mncare 90% din veniturile proprii. Consecintele bazrii consumului intern pe importuri masive sunt dezastruoase pentru buzunarele cet- tenilor. Pentru a nu pierde profitul, importatorii ajusteaz preturile la materia prim ori de cte ori este nevoie, n timp ce industria prelucr toare este obligat s se alinieze noilor tarife. Astfel, n conditiile n care cursul de referint pentru euro a depsit 4,3 lei, preturile la alimente vor sri n aer. Tocmai de aceea, pn cnd agricultura nu va fi modernizat si pregtit s se bat cu produsele competitive europene, populatia va mnca foarte scump si prost.
Frmitati si neputinciosi
Cauzele pentru care suprafete agricole ntinse sunt lsate de izbelis te sunt diverse. n primul rnd, este vorba despre o politic bizar a Uniunii Europene, care nu promoveaz productia. Astfel, un proprietar de pmnt primeste aceleasi sume de bani pentru suprafetele nelucrate, la fel ca si pentru cele semnate. O alt dificultate major, n perspectiva practicrii unei agriculturi moderne si rentabile, este vrsta naintat a proprietarilor de pmnt. De multe ori, acestia nu au nici o alternativ n zonele n care locuiesc si las nemuncite terenurile pe care le detin. O solutie ar fi arendarea respectivelor suprafete, ns societtile care desfsoar activitt i n agricultur nu sunt nfiin- tate n toate regiunile judetului. Mai mult, pentru a lucra pe profit, arendas ii nu sunt dispusi s preia parcele de teren care sunt izolate, cu o calitatea a solului proast, sau n zone greu accesibile. De altfel, terenurile cele mai frmitate se afl n apropierea satelor si astfel se explic prloagele care nconjoar comunitt ile locale. Nu n ultimul rnd, lenea, care se perpetueaz cu succes n lumea satelor, face ca buruienile si spinii s fie sigurele „recolte”, de pe suprafete ntinse. n prezent, din cele 291.473 hectare de teren arabil de la nivelul judetului Vaslui, sunt lucrate n particular 162.000 hectare, restul fiind exploatate n ferme cu peste 20 de hectare.
