Baciul moldovean, omor�t �nca o data

De la 1 ianuarie 2009, st�nele de oi trebuie s� se transforme �n SRL-uri, iar ciobanii, �n capitalisti de soi. Desi au �ncercat �nl�turarea Ordinului nr. 111, care reglementeaz� v�nzarea direct� �n piete, cresc�torii de ovine au obtinut doar o p�suire, p�n� la 1 februarie. Dup� aceast� dat�, micii produc�tori care nu se vor conforma normelor igienice impuse de Uniunea European� vor primi sanctiuni. Potrivit noilor cerintele, oierii trebuie s� investeasc� �n camere moderne de procesare si depozitare a laptelui si s� aib� posibilit�ti de dezinfectare a ustensilelor. Marfa scoas� la comercializare (br�nz�, urd�, carne de miel) trebuie ambalat� si etichetat� cu date privind localitatea de productie, denumirea produsului, data fabric�rii etc. Mai mult, sefii de st�n� trebuie s� monitorizeze deseurile si s� detin� documente care s� indice s�n�tatea animalelor. Toate bune si frumoase, numai c�, din cele 490 de st�ne din judetul Vaslui, numai 10% se pot alinia, imediat, normelor de prelucrare si depozitare. Restul, ar trebui s�-si trimit� c�inii acas� si mult �ncercatele mioare, la abator. Numai asa, odat� cu integrarea, vom ajunge s� ne desf�t�m cu br�nz� cu mucegai din Franta si telemea de Olanda. Pentru oierii vasluieni, care tr�iesc exclusiv de pe urma p�storitului, buciumul a �nceput s� sune cu si mai mare jale. De data aceasta, �n turmele de mioare nu dau n�val� t�tarii sau cine stie ce boli necurate. Cei care bat la portile st�nelor sunt oficialii de la Bruxelles, cu traista burdusit� de norme europene. Si, din p�cate, g�ndurile lor nu sunt tocmai pasnice. Potrivit directivelor europene, adoptate de oficialit�tile rom�ne cu o vitez� greu de explicat, de la data de 1 ianuarie 2009, ciobanii autohtoni trebuie s� se transforme �n niste capitalisti de ras�. Normele de conduit� ale noului „folclor comunitar” cu referene precum „baciul cu articolul” sunt prev�- zute cu strictete �n Ordinul nr. 111, care reglementeaz� v�nzarea direct� �n piete a produselor de origine animal�. Conform documentului, cresc�torii de ovine nu vor mai putea comercializa produsele obtinute (lapte, br�nz�, urd�, carne de miel) dec�t �n niste conditii igienice ireprosabile. Pentru a corespunde noilor cerinte, fiecare proprietar de st�n� va trebui s� demareze o serie de investitii, care s� aduc� st�na tradit ional� la standarde occidentale. Printre schimb�rile minime obligatorii se num�r�: �nregistrarea activit�tii la directiile sanitar-veterinare; marfa scoas� la v�nzare trebuie ambalat� si etichetat� cu informatii despre numele produc� torului, localitatea de productie, denumirea produsului si data obtinerii acestuia; asigurarea conditiilor de igien� �n prelucrarea si depozitarea produselor. Toate bune si frumoase, numai c� din cele peste 490 de st�ne, care au mai rezistat pe teritoriul judetului Vaslui, vor putea s� se conformeze noilor solicit�ri cel mult 10%. Restul, vor trebui s�-si trimit� c�inii acas� si oile mult �ncercate la abator.

Traditia, pus� la p�m�nt Pe l�ng�

„asasinarea” casului str�mosesc, din cauza neadapt�rii unor directive comunitare la realit�t ile din tar�, risc� s� fie distruse �ntr-un mod „gloris” si unele valori traditionale inestimabile. Cresc�torii de animale sustin c� graba de a implementa solicit�rile UE nu se explic�, deoarece p�n� acum nu s-a auzit despre toxiinfectii alimentare provocate de br�nza sau urda cump�rate din piat�. Mai mult, pentru implementarea unor astfel de norme, trebuie s� se tin� cont si de impactul social a actiunii. La nivelul judetului Vaslui, de pe urma celor peste 200.000 capete de ovine tr�iesc numeroase familiii, sau chiar buc�ti �ntregi de sate. �n conditiile �n care acesti crec�tori de animale nu vor mai avea posibilitatea desfacerii m�rfii, ei vor fi trecuti direct �n r�ndul somerilor f�r� indemnizatie. De asemenea, pentru o minim� investitie �n vederea moderniz�rii st�nilor ciobanii au nevoie de bani, iar, �n acest moment, b�ncile nu se �nghesuie s� acorde credite. Nu �n ultimul r�nd, pe timpul desf�sur�rii unei astfel de „revolutii”, trebuie protejat �ntreg patrimoniul �n vederea posibilit�tii practic�rii turismului la st�ni. De altfel, �n vestul Europei (Spania), acest tip de turism este foarte apreciat si adun� fonduri importante la bugetele locale.

R�gazul de o lun� a cam trecut

Pentru a nu crea probleme sociale deosebite, Directia Sanitar Veterinar� si pentru Siguranta Alimentelor (DSVSA) Vaslui a demarat o campanie de informare �n teritoriu. Astfel, prim�riile, medicii veterinari din circumscriptiile veterinare, alte institutii abilitate vor face o informare activ� �n r�ndul produc�torilor, cu privire la noile cerinte legale. Conducerea DSVSA Vaslui a precizat c�, pentru moment, nu vor fi aplicate sanctiuni, iar situatia este monitorizat� �n permanent�. �ns�, din data de 1 februarie, produc�torii care nu vor respecta normele ordinului vor fi sanctionati. „Br�nza trebuie procesat� �n vase curate, care s� poat� fi dezinfectate, la fel si ustensilele care sunt folosite. Totodat�, �nc�- perea unde se colecteaz� si prelucreaz� laptele trebuie s� fie curat� si s� existe posibilitatea unei dezinfect ii si acolo s� intre numai ciobanul. Marfa finit� trebuie depozitat� �n conditii optime, pentru ca clientul s� poat� cump�ra un produs s�n�tos”, a spus reprezentantul DSVSA Vaslui. La r�ndul lui, Attila Miklos, directorul Oficiului pentru Ameliorare si Reproductie �n Zootehnie Vaslui, a spus c�, valorificarea produselor �ntr-o form� organizat� reprezint� o surs� fantastic� de venituri pentru cresc�torii de ovine. �ns�, normele UE trebuie aplicate �n asa fel �nc�t, st�nele s� nu fie omor�te. „Asociatiile profesionale trebuie s� aib� un comortament lucrativ, s� contracteze credite si s� se implice pe �ntreg lantul de productie: de la centrele de colectare si p�n� la punctele de comercializare”, a spus Attila Miklos.