Multe cazuri, putini bani

Reporter: Cum a fost anul 2008 pentru DGASPC Vaslui? Ionel Stef�nic� Armeanu: A avut si p�rti bune, a avut si p�rti mai putin bune. Sigur, �ntregul colectiv s-a preocupat pentru a duce la �ndeplinire obiectivele pe care le-am avut at�t �n ceea ce priveste protectia copilului, c�t si a persoanei adulte cu handicap si a persoanei v�rstnice. Am �ncercat �n continuare s� �mbun� t�tim conditiile de viat�, prin modernizarea spatiilor existente, dar am �ncercat, �n acelasi timp, s� �mbun� t�tim si activit�tile care se desf�s oar�, si aici m� refer la cele educative, la cele de recuperare. Aceste servicii se adreseaz� at�t copiilor institutionalizati, c�t si copiilor din comunitate, av�nd �n vedere c� putem s�-i aducem la recuperare din familii, pun�ndu-le la dispozitie mijloace de transport, decont�nd biletele celor care vin cu alte mijloace de transport. �n felul acesta, am reusit s� facem mai mult pentru copiii, tinerii si adultii care au nevoie de ajutorul nostru. Rep.: Pentru c� ati adus vorba de copii, cum vor fi, �n acest an, s�rb�torile pentru cei aflati �n grija DGASPC Vaslui? I. S. Armeanu: V� asigur c� toti copiii din centrele rezidentiale vor avea un Cr�ciun si un an nou la fel de bogate ca si �n anii din urm�. Rep.: Au fost totusi si niste probleme de ordin financiar… I. S. Armeanu: Da. Spuneam c� au fost si p�rti mai putin bune, si aici m-as referi la o finantare care nu a fost chiar la nivelul nevoilor pe care le avem, si �n felul acesta a trebuit s� �ncetinim unele lucr�ri. Am �ncetinit si programul de reform� �n privinta persoanelor adulte cu handicap, deoarece pentru proiectele pe care ni le-am propus �n aceast� directie, neav�nd nici cota de cofinantare, dar nici perspectiva unei bune sus- tinabilit�ti, nu le-am putut dezvolta asa cum ar fi trebuit. La rectificare, din solicitarea pe care am f�cut-o, de aproximativ 240 de miliarde lei vechi, am primit doar 120 de miliarde, ceea ce ne-a confirmat c� dac� ne-am fi apucat de investitii foarte serioase, �n ideea c� vor veni banii la sf�rsitul anului, am fi r�mas acum datori la constructori si poate am fi contribuit la falimentul unor firme din acest domeniu. Cam acestea au fost problemele. �n rest, am f�cut destule lucruri care s� ne �ndrept�teasc� s� spunem, acum, la sf�rsitul anului, c�, �n ansamblu, bilantul este pozitiv. Rep.: Deficitul bugetar a afectat si serviciile oferite copiilor? I. S. Armeanu: Discutiile pe care le-am avut cu cei din conducerea Consiliului Judetean, de-a lungul anului, s-au axat pe necesitatea de a nu r�m�ne restanti la plata serviciilor si salariilor. De altfel, aceasta a fost principala preocupare a finantatorului: s� ne asigure minimul de fonduri, pentru a avea o activitate care s� nu conduc� la convulsii �n r�ndul oamenilor. Sigur, au mai fost sincope �n plata hranei c�tre asistentii maternali, iar lucrul acesta duce la nemultumiri. Si nu numai �n ceea ce priveste plata asistentilor maternali au fost sincope, ci si �n ceea ce-i priveste pe cei care locuiesc �n centre. Acolo, problema este de alt� natur�, pentru c� furnizorii nostri de produse au �nteles c� sunt probleme si c� plata se va face p�n� la sf�rsitul anului. S� nu se �neleag� c� am luat bani de la asistentii maternali, pentru a-i da la furnizorii centrelor. Au fost vitregiti �n aceeasi m�sur�. Si asta datorit� faptului c� am plecat cu un buget care nu era suficient pentru �ntreaga activitate pe care o desf�sur� m. Am asteptat la fiecare rectificare ca banii s� vin� si c�tre noi, si banii nu au venit. Asa am ajuns, la sf�rsitul anului, �ntr-o situatie de criz�, iar �n aceste conditii, asa cum spuneam, �mpreun� cu conducerea Consiliului Judetean, am �ncercat s� asigur�m salariile, ca s� nu avem alte probleme. Gura de oxigen de la sf�r- situl anului ne-a salvat �ntr-o oarecare m�sur� si putem s� spunem c� nu vom r�m�ne datori c�tre furnizori, pentru c� nu am angajat alte lucr�ri pentru care nu am avut bugetul acoperit. Sper�m ca la anul s� fie �ntr-o limit� suportabil�, pentru a face fat� tuturor cheltuielilor si solicit�rilor. Rep.: C�t de necesar� este continuarea investitiilor? I. S. Armeanu: �n domeniul asistentei sociale si atunci c�nd suntem evaluati, trebuie s� �ndeplinim anumite standarde. Aceste standarde presupun o anumit� finantare. C�nd vin evaluatorii, spun c� pe ei nu-i intereseaz�. S-au transferat foarte multe activit�ti de la nivel central c�tre autorit�tile locale si judetene, dar nu s-a transferat si bugetul necesar. Si atunci, Consiliul Judetean, �n cazul nostru, este nevoit s� fac� niste cheltuieli foarte mari, pentru care nu este preg�tit. La un moment-dat, se pune �n balant�: ce este mai important, s� se asigure toate fondurile pentru asistenta social� sau s� se asigure fondurile pentru activit�ti de care beneficiaz� toti locuitorii judetului, cum ar fi drumurile, de exemplu. Este o mare provocare, c�reia consilierii trebuie s� �n r�spund�. Noi am g�sit �ntelegere de fiecare dat�, am discutat bugetul, am venit cu argumente. Dar, cum la noi marea problem� sunt drumurile, nu se poate ca marea parte a fondurilor s� vin� c�tre asistenta social�. Starea drumurilor ne intereseaz� si pe noi, pentru c�, �n interventiile pe care le facem, uneori avem mari probleme s� ajungem �n localit�tile �ndep�rtate. Rep.: �n ciuda pasilor mici f�cuti �n reform�, stim cu totii c� si �n 2008 DGASPC Vaslui a derulat o serie de proiecte. I. S. Armeanu: Desigur. Am derulat si �n acest an proiecte, dar nu la nivelul anilor din urm�, c�nd am restructurat din temelii sistemul. Este o alt� viziune si vom merge �n continuare �n aceast� directie. Avem proiecte c�stigate, pe care le vom derula �n 2009, dar avem grij� s� nu crestem foarte mult cheltuielile. Rep.: Se mai pune probleme crizei de personal specializat? I. S. Armeanu: Dac� la sf�rsitul anului 2007 vorbeam de 2.300 de oameni, acum discut�m despre 3.000 de angajati. A crescut num�rul si pentru c� s-au dat �n folosint� centre noi, unde a fost nevoie s� respect�m standardele, iar pe de alt� parte, num� rul copiilor care merg �n familii este tot mai mare. Ne confrunt�m acum cu o situatie �n care num�rul copiilor care merg �n familii este tot mai mare. Sunt multi p�rinti care au plecat �n str�in�tate si si-au l�sat copiii ori la rude �ndep�rtate, ori pe la prieteni sau alte persoane, care ulterior nu au mai vrut s� aib� grij� de ei. Rep.: Se poate vorbi de un fenomen? I. S. Armeanu: Este un fenomen, la fel ca abandonul sau abuzul asupra copiilor. Rep.: Au fost mai multe cazuri de abuzuri �n acest an? I. S. Armeanu: Au fost si mai multe, si mai grave, dar si multe cazuri de copii scosi din aceeasi familie. Am primi chiar reprosuri pentru c� am intervenit �n familii si am scos copiii. Dar atunci c�nd unui c�nd un p�rinte bate un copil p�n� �i rupe m�na sau �i d� cu scaunul �n cap, consider�m c� acest copil nu mai este �n sigurant� �n acea familie. Am intervenit energic si i-am scos din familii. Rep.: A crescut si num�rul maternali a c�ror atestat a fost retras… I. S. Armeanu: Numeric, poate s� par� mare. Raportat la num�rul mare al asistentilor maternali pe care �i avem si la num�rul redus de asistenti sociali care monitorizeaz� aceste cazuri, nu e mare. Oricum atunci c�nd constat�m c� un copil are de suferit �n familia de asistenti maternali, intervenim, g�sind o alt� familie, unde s�-i fie bine copilului, pentru c� acesta este singurul lucru care ne intereseaz�. Rep.: �n acest moment, se poate face fat� tuturor cererilor persoanelor �n v�rst� care au nevoie de �ngrijiri �ntr-un centru specializat? I. S. Armeanu: �n acest moment, suntem cu o list� de asteptare si nu avem capacitatea de a r�spunde tuturor solicit�rilor. Din p�cate, acestea sunt din ce �n ce mai multe, si asta si din cauza conditiilor tot mai bune care le sunt oferite b�tr�nilor �n centrele noastre. �ncerc�m, pe c�t posibil, s� asigur�m servicii tuturor persoanelor. �n perioada care va urma, ne �ndrept�m atentia �n mod deosebit c�tre asistenta la domiciliu, pentru c� este mult mai normal si mult mai bine ca o persoan� s� stea �n propria locuint� si noi s�-i oferim serviciile acas�, dec�t s�-l mut�m �ntr-un centru, unde schimb� cunos- tintele, prietenii, fapt care nu duce �ntodeauna la lucruri foarte bune. Dar ne orient�m, de la caz la caz, �n functie de situatia existent�. Rep.: �n astfel de situatii, nu ar fi mai util sprijinul comunit�tii? I. S. Armeanu: Chiar m� bucur c� ati adus �n discutie acest subiect. �ntr-adev�r, comunitatea local� are un rol extrem de important �n prevenirea unor situatii, at�t atunci c�nd este vorba de adulti, c�t si �n cazul copiilor. Ne-ar bucura o mai bun� colaborare cu scoala, care ar putea s� ne sesizeze cazurile de abuz. Rep.: C�teva cuvinte, la final de interviu si de an?! I. S. Armeanu: Tr�g�nd linie, cu bune si rele, putem spune, totusi, c� 2008 a fost un an bun at�t �n ceea ce priveste oferirea de servicii si crearea unor servicii noi, c�t si �n ceea ce priveste aducerea unor specialisti �n institutia noastr�. Prin munca lor, am reusit s� facem ca institutia s� se dezvolte si s� poat� fi �n sprijinul celor care au nevoie de serviciile noastre. As vrea ca, la sf�rsit de an, colegilor mei s� le doresc s�n�tate, putere de munc� si tot ce �si doresc ei s� se �mplineasc�. Beneficiarilor nostri le doresc s�n�tate si c�t mai putine motive s� apeleze la serviciile de protectie social�, un an nou cu mult noroc si fericire. Vreau s� le multumesc si tuturor celor care neau sprijinit si s� le doresc un an fericit, cu mult noroc si s�n�tate.