Criza din agricultura românească se adâncește și lovește puternic mai ales în județul Vaslui, o zonă cu profil economic agricol. Importurile de cereale ieftine din Ucraina, scumpurile energiei și îngrășămintelor, au dus la o dublare a insolvențelor printre firmele cu acest obiect de activitate de la un an la altul, la nivel național, și județul Vaslui pe locul 3 la numărul de insolvențe. Într-o zonă dependentă de agricultură, fermierii vasluieni nu au bani și nici vreun sprijin din partea statului, astfel încât ajung la capărul puterilor.
Pe fondul presiunii importurilor de cereale din Ucraina și al scumpirii energiei și îngrășămintelor din cauza instabilității geopolitice, numărul companiilor agricole intrate în insolvență s-a dublat, până la un nivel fără precedent în ultimii ani, arată o analiză realizată de CITR.
Cel mai mare număr de insolvențe au fost declarate în județele Bacău, Hunedoara, Vaslui, ca și în județe cu profil agricol intensiv, precum Timiș, Arad, Constanța, Teleorman, Brăila sau București, potrivit analizei publicată miercuri, întocmită pe baza datelor furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) și a analizelor financiare proprii în domeniul agricol.
La nivel național, insolvențele au înregistrat o creștere de aproape 80%, de la 127 de cazuri, în semestru unu din 2025, la 226 de cazuri în primele șase luni din acest an. Încă de la jumătatea lui aprilie 2026, numărul de insolvențe din agricultură atinsese, deja, nivelul înregistrat pe parcursul întregului semestru I al anului trecut.
Și mai dramatic, societățile care sucombă economic sunt cele mari, astfel încât, în categoria companiilor cu active imobilizate de peste 4 milioane de euro, numărul insolvențelor din agricultură a explodat, de la o singură companie în semestru unu din 2025, la 19 companii în semestru unul al anului 2026. Cele 19 societăți concentrează peste 235 de milioane de euro în active imobilizate, echivalentul a peste 57% din totalul activelor intrate în insolvență în acest segment, la nivelul întregii economii, arată analiza.
„Creșterea numărului de insolvențe din sectorul agricol la șase luni reflectă o acumulare de presiuni structurale și conjuncturale asupra fermierilor români. Marjele de profit s-au comprimat sub efectul combinat al volatilității prețurilor la cereale, al costurilor ridicate de producție și finanțare, dar și al secetelor recurente, care afectează atât solul, cât și deciziile de rotație a culturilor – o parte tot mai mare a fermierilor reorientându-se spre culturi de toamnă, mai stabile decât porumbul sau floarea-soarelui”, susțin analiștii CITR, după cum arată Agerpres.
Cauzele stau în presiunea importurilor de cereale din Ucraina și scumpirea energiei și îngrășămintelor pe fondul instabilității geopolitice.
Analiza de specialitate, derulată pe un eșantion reprezentativ de 3.700 de companii din agricultură, dintr-un total de 13.700 care și-au depus bilanțul contabil și care au active totale de cel puțin un milion de euro, indică o vulnerabilitate structurală îngrijorătoare. Astfel, 40% dintre firme se află în zona de risc financiar ridicat, 631 de companii sunt în stare de insolvență iminentă, iar 855 de companii sunt clasificate drept restructurabile, cu nevoie urgentă de măsuri de reorganizare operațională și financiară.
„Companiile aflate în risc, dar care dispun de cifre de afaceri solide și de un număr semnificativ de angajați reprezintă cazuri prioritare pentru o intervenție timpurie de restructurare, ce poate preveni efectele sociale și economice în lanț”, se arată în analiză.
Rata creditelor neperformante în rândul companiilor nefinanciare, a urcat, conform Raportului BNR asupra Stabilității Financiare publicat în iunie 2026, la 5,6%, iar în segmentul micro și micilor întreprinderi – din care provine cea mai mare parte a fermierilor – depășește 7%.
Creditele cu garanții de stat, utilizate masiv în agricultură în perioada 2020 – 2022, au o rată a neperformanței de 11,3%, în timp ce poli ai insolvențelor mari sunt județele Bacău și Hunedoara, urmate de Vaslui, Bihor și Ialomița – zone dependente de agricultura extensivă – unde sunt în insolvență companii mari, cu active de peste patru milioane de euro. Topul județelor, în funcție de numărul total de companii agricole în risc, continuă cu județele: Timiș – cu 147 de companii, București (85), Arad (77), Constanța (76), Teleorman (74) și Brăila (72).
„Decalajul dintre ciclul agricol și lipsa de lichiditate, mai ales în perioadele dintre recolte, a determinat un comportament de vânzare tot mai precaut – fermierii preferă să rețină stocurile decât să vândă sub pragul de rentabilitate – punând presiune atât pe fluxul de numerar, cât și pe încrederea din lanțul de aprovizionare. Aceste vulnerabilități sunt agravate de slăbiciunile structurale ale sectorului, fragmentarea excesivă a terenurilor și lipsa infrastructurii de procesare, care fac ca o mare parte din producție să rămână nevalorificată la nivel de business”, spune directorul general al CITR, Paul-Dieter Cîrlănaru.
