Cinci state membre NATO ar urma să atingă încă din acest an noul obiectiv de 3,5% din PIB pentru apărarea de bază, potrivit estimărilor publicate marți de Alianță privind cheltuielile militare pentru 2026.
Cele mai mari alocări, ca procent din PIB, sunt estimate în statele aflate pe flancul estic al NATO. Lituania conduce clasamentul, cu cheltuieli esențiale pentru apărare estimate la 5,33% din PIB, fiind urmată de Estonia, cu 5,1%, Letonia, cu 4,92%, Polonia, cu 4,68%, și Grecia, cu 3,65%, relatează Mediafax.
În cazul României, estimările NATO indică o alocare de 2,43% din PIB pentru apărare în 2026, în creștere față de anul trecut, când cheltuielile s-au situat la 2,17% din PIB. România se află astfel aproximativ la jumătatea clasamentului statelor membre și a îndeplinit vechiul obiectiv al Alianței, de 2% din PIB, încă din 2024.
Raportul NATO arată că Statele Unite ar urma să aloce în acest an 3,17% din PIB pentru apărare. Germania este estimată la 2,69%, Regatul Unit la 2,56%, Franța la 2,22%, iar Italia la 2,1%.
Documentul menționează și statele care, în 2025, nu au atins vechiul prag de 2% din PIB. Este vorba despre Albania, cu 1,48%, Slovenia, cu 1,57%, și Republica Cehă, cu 1,86%. Pentru 2026, NATO estimează că Albania și Republica Cehă vor depăși pragul de 2%, în timp ce în cazul Sloveniei este inclusă o notă potrivit căreia noul guvern intenționează să majoreze cheltuielile de apărare peste acest nivel.
La nivelul Europei și Canadei, cheltuielile totale pentru apărare sunt estimate la 634 de miliarde de dolari în 2026, față de 571 de miliarde de dolari în 2025. Suma rămâne însă sub nivelul cheltuielilor militare ale Statelor Unite, estimate la 850 de miliarde de dolari în acest an.
Creșterea cheltuielilor militare vine pe fondul presiunilor exercitate de președintele american Donald Trump asupra aliaților NATO, după revenirea sa la Casa Albă. Acesta le-a cerut statelor membre să majoreze alocările pentru apărare de la 2% la 5% din PIB.
La summitul NATO de la Haga, din 2025, statele membre s-au angajat să aloce, până în 2035, 3,5% din PIB pentru elemente esențiale de apărare, precum armament și trupe. În plus, aliații au convenit să investească încă 1,5% din PIB în domenii mai ample legate de securitate, inclusiv în consolidarea apărării cibernetice.
