Avansul este de circa de 12,5% l chiriile, în schimb, au stagnat sau s-au redus cu excepţia Timişoarei, unde există un plus de 17%.
Piaţa imobiliară din România începe să intre într-o fază de maturizare, în care clienţii iau deciziile de achiziţie mai greu, existând o reticenţă mai mare faţă de achiziţiile în faza de proiect. În timp ce preţurile apartamentelor au crescut în toate marile oraşe, pe zone de chirii se observă stagnare şi chiar reduceri, excepţie constituind, însă, Timişoara, unde chiriile s-au majorat cu aproape 17%. Când vine vorba despre achiziţie, se remarcă faptul că românii analizează mai atent preţul, calitatea construcţiei şi istoricul dezvoltatorului, atrag atenţia specialiştii din sector consultaţi de News.ro.
„După mai mulţi ani dominaţi aproape exclusiv de creşteri accelerate şi presiune pe cumpărători, în 2026 vedem o piaţă mult mai echilibrată şi mai bine fundamentată. Practic, se întâmplă simultan trei lucruri care schimbă logica imobiliarelor: preţurile continuă să crească, chiriile stagnează sau chiar scad în anumite oraşe, iar oferta devine tot mai mare. Acest mix începe să reducă presiunea şi să mute puterea de negociere către cumpărător”, a declarat pentru News.ro Cătălin Ivan, cofondatorul platformei de analiză imobiliară imo360 şi al agenţiei VIB Imobiliare.
Datele platformei arată că, în martie 2026 versus martie 2025, preţurile apartamentelor au crescut în toate marile oraşe, de la +3,6% în Galaţi până la +12,5% în Bucureşti (2.009 EUR/mp). Cluj-Napoca rămâne cel mai scump oraş al ţării (3.104 EUR/mp), iar Braşovul a trecut şi el de pragul de 2.100 EUR/mp (2.171 EUR/mp).
În acelaşi timp, piaţa chiriilor transmite un semnal complet diferit. În multe oraşe, chiriile au stagnat sau au scăzut, inclusiv în centre importante precum Iaşi (-12,5%), Constanţa (-11,1%), Oradea şi Ploieşti (-14,3%). Singura excepţie notabilă este Timişoara, unde chiriile au crescut cu +16,7%. Asta înseamnă că preţurile de achiziţie cresc mai rapid decât veniturile generate de proprietăţi, iar acest lucru începe să pună presiune pe randamente şi pe logica investiţională. Claudia Negru, deţinător al agenţiei imobiliare The List Estates, vorbeşte şi ea despre o piaţă mult mai precaută şi mai matură.
„Clienţii iau deciziile de achiziţie mai greu, analizează mai atent preţul, calitatea construcţiei şi istoricul dezvoltatorului. Negocierile sunt mai ample decât în anii trecuţi, iar cumpărătorii nu mai acceptă uşor orice preţ listat”, precizează Claudia Negru.
Nevoia de siguranţă devine tot mai clară, iar mulţi clienţi sunt dispuşi să plătească experţi tehnici pentru a verifica locuinţa şi pentru a confirma că promisiunile dezvoltatorului sunt susţinute de realitatea din teren. De asemenea, se observă o reticenţă mai mare faţă de achiziţiile în fază de proiect. Cumpărătorii preferă locuinţe deja construite sau aflate într-un stadiu avansat şi urmăresc ofertele punctuale, acolo unde pot obţine un preţ mai bun, susţine Negru.
Piaţa rezidenţială din 2026 este marcată de o tendinţă clară de optimizare a spaţiului locativ. Majorarea cotei de TVA la 21% s-a repercutat direct asupra preţului final, ceea ce i-a determinat pe dezvoltatori să caute soluţii pentru a menţine accesibilitatea locuinţelor, arată Oana Popescu, Head of Residential, Crosspoint Real Estate, care mai adaugă că presiunea fiscală remodelează, practic, modul în care sunt gândite şi comercializate proiectele noi. Claudia Negru remarcă faptul că piaţa se confruntă cu o problemă mai mare de lichiditate, în condiţiile în care dezvoltatorii nu se mai pot baza, ca în anii trecuţi, pe avansuri mari plătite de clienţi, iar utilizarea banilor încasaţi este mult mai strict legată de stadiul construcţiei.
„Mulţi dezvoltatori apelează la linii de creditare, un proces mai lung şi mai costisitor, care pune presiune suplimentară pe bugetele de dezvoltare. De aceea, în anumite situaţii putem vedea o încetinire a ritmului de construcţie pe unele şantiere. Totuşi, proiecte există, se lansează în continuare şi nu credem că vom vedea o scădere semnificativă a numărului de locuinţe aflate în construcţie, ci mai degrabă o piaţă în care ritmul şi finanţarea devin mai atent gestionate”, afirmă Negru.
La rândul ei, Oana Popescu atrage atenţia că oferta de imobile noi în zona ultracentrală a Bucureştiului este în scădere, însă restul sectoarelor înregistrează autorizaţii pentru proiecte noi. Luând în calcul şi judeţul Ilfov, estimările indică peste 20.000 de unităţi locative care urmează să fie livrate în acest an, un volum care susţine piaţa în ansamblu, precizează reprezentantul Crosspoint Real Estate.
