Casa Națională de Asigurări de Sănătate pregătește o schimbare de abordare în sistemul medical românesc, prin care o parte mai mare a consultațiilor, investigațiilor și tratamentelor ar urma să fie acordată în ambulatoriu și în cabinetele medicilor de familie, iar internarea să fie rezervată cazurilor care necesită cu adevărat îngrijire spitalicească.
Autoritățile sanitare susțin că noul model ar putea reduce numărul internărilor evitabile, aglomerarea spitalelor și costurile sistemului, prin depistarea mai rapidă a bolilor și tratarea pacienților înainte ca afecțiunile să se agraveze.
Președinta CNAS, Valeria Herdea, a declarat că sistemul trebuie să se concentreze mai mult pe serviciile medicale acordate în afara spitalului. În această viziune, pacienții ar trebui să aibă acces mai rapid la consultații, analize și investigații, iar spitalele să rămână dedicate urgențelor și cazurilor complexe.
Reforma prevede mutarea treptată a unei părți importante a activității medicale către medicina de familie și ambulatoriile de specialitate. Reprezentanții CNAS consideră că numeroase internări pot fi evitate dacă pacienții sunt consultați și tratați la timp.
Schimbări sunt pregătite și în modul de finanțare a medicilor de familie. Plata ar urma să depindă într-o măsură mai mare de serviciile medicale efectiv acordate și mai puțin de numărul pacienților înscriși pe liste. Prin această formulă, cabinetele ar urma să fie încurajate să ofere mai multe consultații, investigații și servicii de prevenție.
În același timp, ambulatoriile de specialitate ar urma să primească o finanțare mai consistentă, iar pacienții cu afecțiuni grave să aibă acces mai ușor la analize și investigații decontate.
Pachetul de măsuri vizează, de asemenea, extinderea accesului la tratamente inovatoare și reducerea timpilor de așteptare pentru anumite servicii medicale.
Directorul general al Direcției Reglementări și Norme de Contractare din cadrul CNAS, dr. Elisabeth Brumă, a explicat că schimbarea nu va fi una bruscă, ci va presupune o tranziție de durată.
„Această orientare către asistența prespitalicească nu presupune o mutare imediată și dezechilibrată a serviciilor, ci o tranziție, într-o primă etapă de cinci până la zece ani, către prevenție și depistarea precoce a bolilor. Începând cu 1 ianuarie 2026, structura fondului destinat asistenței medicale primare a fost orientată într-o măsură mai mare către plata serviciilor”, a declarat aceasta.
Potrivit CNAS, noul model este aplicat deja în numeroase state europene, unde accentul cade pe prevenție și tratament în ambulatoriu, iar spitalele sunt rezervate cazurilor grave și urgențelor.
Reforma va fi implementată etapizat și va viza atât finanțarea furnizorilor de servicii medicale, cât și organizarea activității în medicina de familie, ambulatoriu și spitale.
