La o lună după confirmarea primei îmbolnăviri din județ cauzate de infecția cu virusul West Nile transmis prin înțăpătura de țânțar, săptămâna trecută au fost luate în evidență alte două cazuri. Pacienții sunt un bărbat și o femeie cu vârsta peste 70 de ani din Bârlad, respectiv comuna Laza, ce au fost spitalizați.
Infecția cu virusul West Nile este o boală infecțioasă produsă de virusul West Nile (VWN) care este transmis prin înțepătura de țânțar și care nu se transmite de la om la om. În general, opt din zece persoane care au West Nile nu au simptome. Acestea pot debuta în primele 15 zile din momentul în care au fost înțepate de țânțar. Simptomele ușoare pot include: febră, cefalee, senzație de oboseală, lipsa poftei de mâncare, dureri în tot corpul, erupție cutanată, de obicei pe piept, și umflarea ganglionilor limfatici. În general, un om din 150 poate cunoaște o formă gravă a bolii, ce poate duce la umflarea creierului (encefalita), a măduvei spinării (mielita) sau a țesuturilor din jurul creierului și măduvei spinării (meningita). Se manifestă prin: cefalee severă, febră mare, stare de confuzie, convulsii, slăbiciune musculară sau paralizie și comă.
Conform datelor furnizate de către Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), în perioada 6 iunie – 28 septembrie, la nivel național au fost luate în evidență 65 de cazuri de infecție cu virus West Nile, fiind înregistrate 8 decese la pacienți din județele Bihor (1), Brăila (1), Ilfov (2), Dolj (1), Prahova (1), Satu Mare (1) și Sibiu (1). Numai în ultimele două săptămâni, au fost confirmate 12 cazuri noi de meningite/meningo-encefalite cu virus West Nile, dintre care două în județul Vaslui. Este vorba despre o femeie din mediul rural și un bărbat din mediul urban, ambii având peste 70 de ani.
„În primul caz, este vorba despre un bărbat de 74 de ani, din Bârlad, ce a prezentat următoarea simptomatologie: febră, cefalee, stare de confuzie. A fost spitalizat în Secția de Boli Infecțioase a Spitalului Municipal de Urgență «Elena Beldiman» Bârlad timp de 15 zile, cu o evoluție favorabilă, după care a fost externat. În al doilea caz, vorbim despre o femeie de 75 de ani, din comuna Laza, care a avut următoarele simptome: febră, cefalee, mialgii și stare de confuzie. Pacienta a fost internată în Secția de Boli Infecțioase a Spitalului Județean de Urgență Vaslui și, după 10 zile de spitalizare cu evoluție favorabilă, a fost externată”, ne-a declarat Mihaela Vlada, directorul executiv al Direcției de Sănătate Publică Vaslui.
Ce trebuie să știm despre țânțari?
Țânțarii transmit agenți patogeni care produc îmbolnăviri la om și la animale. Pentru a-și depune ouăle, femelele de țânțari se hrănesc cu sânge. În timp ce se hrănesc cu sânge, ele se infectează cu agenți patogeni de la om sau animale ori îi transmit acestora. Țânțarii trăiesc și se dezvoltă în preajma noastră, unde îi găsim fie sub formă de larve (ouă), fie sub formă adultă. Larvele se găsesc în apa acumulată în subsolurile blocurilor; în apa care nu se scurge din canalizarea înfundată; în bălțile care se formează în apropierea locuințelor, din apa care curge din conductele sparte și din alte instalații neîntreținute; în apa de ploaie păstrată în butoaie/vase în curte; în apa acumulată în recipiente vechi aruncate la întâmplare în preajma locuințelor (cutii de conserve, cauciucuri de automobile, jucării, etc); în apa din gropile și șanțurile de pe șantiere sau din locuri unde s-a lucrat la instalații.
Țânțarii adulți zboară în preajma locuințelor, mai ales dimineața devreme sau în amurg, căutând posibilitatea de a se hrăni cu sânge, așa că intră în locuințe prin ferestrele lăsate deschise, prin casa scărilor, prin orificiile de aerisire unde pot rămâne peste noapte. În timpul zilei, se adăpostesc în locuințe, subsoluri, poduri, cotețe, grajduri, magazii, frunzișul copacilor, etc.
Cum putem împiedica țânțarii să se înmulțească în preajma noastră?
– prin evacuarea apei din subsoluri;
– prin repararea instalațiilor de apă și canalizare din subsoluri și din apropierea locuințelor;
– prin renunțarea la păstrarea apei în butoaie în curte sau acoperindu-le bine cu capace potrivite pentru a le proteja de accesul țântarilor;
– prin evitarea aruncării la întâmplare a obiectelor care nu ne mai trebuie și în care apa poate stagna (cutii de conserve, cauciucuri de automobile, jucării, etc);
– prin îndepărtarea permanentă a gunoaielor menajere în care se adăpostesc țânțarii.
Cum putem evita înțepăturile de țânțari?
– purtând îmbrăcăminte cu mâneci lungi și pantaloni lungi, dacă ieșim seara din locuințe sau ieșim seara în parc la plimbare sau când mergem în pădure, la pescuit, în Deltă, etc.;
– utilizând substanțe chimice repelente împotriva țânțarilor comercializate în farmacii (DEET, icaridin/picardin, IR 3535), în concordanță cu instrucțiunile de pe etichetă, pe care să le aplicăm pe părțile descoperite ale corpului;
– împiedicând pătrunderea țânțarilor în casă (plase de protecție la ferestre/uși);
– utilizând substanțe insecticide în locuință și în jurul locuinței;
– utilizând în locuință aerul condiționat;
– utilizând plase împotriva țânțarilor în jurul paturilor în cazul în care nu sunt disponibile celelalte măsuri menționate anterior sau dacă dormiți în aer liber;
– acoperind pătuțul copilului sau căruciorul cu plase împotriva țânțarilor.
