SFATUL TARII
n timpul frmantrilor politice, din ce in ce mai mult se impune ideea organizrii cat mai bune a structurilor democratice. Ideea de autonomie presupunea in mod firesc, pe lang existenta unui organ executiv, si constituirea unui organ legislativ, care s stabileasc normele de existent a viitorului stat. nc de pe 9 aprilie 1917, in ziarul ‘Cuvant moldovenesc’ era subliniat necesitatea constituirii unei Diete provinciale, numit Sfatul Trii, care s legifereze ceea ce a fost mai bun din vechile obiceiuri si s stabileasc reguli pentru viata politic actual. La aceast idee se raliaz si participantii la numeroasele congrese tinute in Basarabia. Pe 29 septembrie 1917, se ia o prim hotrare, care presupune traducerea ei in practic din partea Comitetului Executiv Militar Central Moldovenesc. Motivatia pleca de la constatarea faptului c fortele moldovenesti erau divizate intre cele militare si cele civile, lipsind o coordonare eficient intre acestea. Celelalte forte politice, comisariatul guvernial, sovietele, diferitele comitete militare (afar de cel moldovenesc) erau strine de Basarabia si de interesele sale, servind doar interesele Rusiei si ale minoritarilor. n aceeasi perioad, avusese loc un congres al sovietelor de deputati ai muncitorilor si soldatilor din Basarabia, cu participarea strinilor, fiind prezent un singur moldovean. Congresul a avut in vedere problema aprovizionrii oraselor, a propagandei si unele aspecte de ordin financiar si agrar. Acest congres a hotrat trimiterea de comisari in judete si a luat hotrari contrare cu totul tendintelor nationale din Basarabia, si-a exprimat, chiar, adversitatea fat de ideea national. Comitetul executiv rezultat in urma congresului a inceput s manifeste tendinte dictatoriale la Chisinu si a incercat mentinerea Basarabiei in cadrul Imperiului Rus. Pe lang aceasta, miscarea militar moldoveneasc era considerat un mare pericol pentru toate populatiile alogene de pe teritoriul Basarabiei si al Trasnistriei. Replica celor care sustineau natiunea moldoveneasc romaneasc a venit imediat, in sensul convocrii unui congres la Chisinu, intre 20 si 27 octombrie 1917, organizat de Comitetul Executiv Militar Central Moldovenesc. Cei peste 300.000 de soldati basarabeni au fost reprezentati de 898 de delegati. n cadrul prezentrii activittilor militare, au fcut o prim cunostint cu acest eveniment, avand, atunci, in vedere mai mult hotrarile imediate. Reamintim c fruntasii miscrii nationale au pornit la ora 11 de la Palatul Liberttii spre Casa Parohial unde urma s- si tin lucrrile congresul. Fanfara interpreta La Marseillaise’, cantec revolutionar de circulatie international, devenit imn national al Frantei. S-a stabilit o conducere a lucrrilor, care urmau s se desfsoare in limba roman, existand, ins, si un secretariat pentru limba rus. n conducere au fost alesi sublocotenenti si, mai ales, simpli soldati. Au luat cuvantul lideri ai Partidului National-Moldovenesc, Ion Inculet, Pan Halippa, Arzoumanian, reprezentant al Partidului Muncitoresc Social-Democrat din Rusia, Lurie, reprezentantul Partidului Social-Democrat Evreiesc (Bund). Au luat cuvantul, in continuare, alti importanti lideri ai Partidului National-Moldovenesc si reprezentanti ai militarilor. Un moment emotionant a fost creat de soldatul Toma Jalb din Trasnistria, care se intreba, retoric: Cui ne lsati pe noi, moldovenii, cei ce suntem rupti din coasta Basarabiei si trim pe cellalt mal al Nistrului? Noi rmanem ca soarecii in gura motanului. Fratii nostri, nu ne lsati, nu ne lepdati, nu ne uitati!’ n zilele urmtoare a fost ascultat si discutat raportul Comitetului Executiv, care a prezentat chestiuni legate de autonomia Basarabiei, nationalizarea trupelor, administratia Basarabiei, problema pmantului si a colonizrii, momentul actual si adunarea constituant, educatia cultural, nationalizarea scolii, situatia moldovenilor de peste Nistru, alegerea imputernicitilor moldoveni in diferite organe de stat din Rusia, formarea fondului national. Fiecare problem a fost evaluat detaliat, adoptandu-se rezolutiile si hotrarile respective. n ansamblu, congresul a declarat autonomia Moldovei. n rezolutia adoptat se sublinia, avand in vedere cultura national a neamului moldovenesc si trecutul su si plecand de la principiul revolutiei, c fiecare norod are dreptul singur s-si hotrasc soarta sa, dorinta congresului de a uni neamul moldovenesc si a-si chezslui drepturile lui nationale si propsirea economic si cultural, hotrand s declare autonomia teritorial si politic a Basarabiei. Pentru aprarea drepturilor si intereselor Basarabiei, pe lang stpanirea vremelnic, urma s fie un imputernicit al neamului moldovenesc. Tot atunci s-a hotrat formarea de noi cohorte moldovenesti, de la 16 pan la 100. S-a hotrat, de asemenea, s fie cercetat trecutul Basarabiei, in sensul stabilirii drepturilor de proprietate. O alt hotrare sa referit la introducerea invtmantului obligatoriu si gratuit. Una dintre cele mai importante hotrari a fost cea privind constituirea Sfatului Trii, adic parlamentul Basarabiei autonome. Pentru ocarmuirea Basarabiei se mentiona ca, in scurt timp, s se alctuiasc acest Sfat al Trii. Au fost discutate si aprobate principiile de consultare a organului administrativ. Acesta urma s se compun din 120 de deputati, moldovenii urmand s detin 84 de mandate (70%), iar minoritarii 36 de mandate (30%). Suplimentar, s-au mai emis 10 mandate pentru locuitorii moldoveni de peste Nistru. S-a cerut ca moldovenilor trasnistreni s li se acorde aceleasi drepturi de care se bucurau reprezentantii tuturor minorittilor conlocuitoare din Basarabia autonom. Chiar la congres au fost alesi 44 de deputati pentru viitorul Sfat al Trii. Asadar aici, la congresul militar, s-a stabilit structura celor care vor face parte din Sfatul Trii. Fiecare partid politic, grup social, miscare nationalist, cooperatist, feminist urma s detin un numr de mandate. Tot acum s-a stabilit un congres special pentru organizarea Sfatului Trii in frunte cu sublocotenentul Vasile Tantu, ofiter activ, considerat energic, hotrat si entuziast. La prima sedint, cea din 2 noiembrie 1917, a avut loc sedinta biroului organizator pentru constituirea Sfatului Trii. Acum s-au imprtit in mod proportional locurile celor 36 de deputati ai minorittilor nationale: 10 ucrainienilor, 10 evreilor, 2 nemtilor, 2 tiganilor, 5 venico-rusilor, 2 bulgarilor, 1 gguzilor, 1 polonezilor, 1 armenilor, 1 grecilor. Organizatiilor militare din Odessa li s-au rezervat 4 locuri, Frontului Roman 3 locuri, Comitetului Executiv Central Moldovenesc 3 locuri. Pe parcurs s-a mai mrit numrul deputatilor si au fost mentinuti deputatii strini, dar cu unele schimbri de numr de persoane, de exemplu: la ucraineni 15, evrei 2, rusi 7, bulgari 3, nemti 2, 1 la polonezi, 1 la armeni, 1 la greci, 2 la gguzi. ntr-un timp scurt, de nici o lun, comitetul a reusit s organizeze adunarea, care va avea ca prim sarcin important constituirea Sfatului Trii si intrarea acestuia in activitate. Pe 21 noiembrie 1917, in palatul Sfatului Trii se deschide prima dintre lucrri. Deasupra palatului flutura drapelul Basarabiei, tricolorul, iar in capela din acest palat, episcopul Cettii Albe, Gavriil, a oficiat un Te Deum in limba roman, apoi a sfintit drapelul national al regimentului moldovenesc, iar corul protoereului M. Verezovsci a interpretat imnul national ‘Desteapt-te, romane’ si melodia Pe-al nostru steag e scris unire’. n starea general de emotie, presedintele rosteste in fat domnilor deputati: Declar sedinta Sfatului Trii deschis. Toti s-au ridicat in picioare strigand: Triasc democratia, triasc Republica Moldoveneasc!’. A fost ales ca presedinte al Sfatului Trii Ion Inculet. Elena Alistar, doctor si fruntas feminist, i-a oferit presedintelui flori si o frumoas panglic tricolor. Au rostit, din nou, binecuvantri fruntasii luptei nationale, acestora li s-au adugat fruntasi ai diferitelor formatiuni politice, dar si reprezentanti ai fiecrei minoritti, de la rusi si ucraineni pan la greci si gguzi. Interesele vorbitorilor au fost, si ele, diferentiate. Unii minoritari, ca E. Greenfeld, Kovarski si altii au exprimat interesele imperiale ale Rusiei. Apoi, considerand c independenta deplin a culturii si intereselor nationale este de ajuns si d posibilitatea pentru rusi si evrei de a-si forma unittile lor conlocuitoare, reprezentantul Bundului (Partidul evreiesc) a accentuat egalitatea limbilor si garantia autonomiei personale. n general vorbitorii au sustinut, ins, atat necesitatea constituirii Sfatului Trii, cat si obligatia ca si acesta s fie ocrotit. Interesant a fost cuvantarea lui Ion Peliban, care a considerat drept cel mai tragic aspect al istoriei noastre lipsa unittii. n 1812, noi am fost rupti din trupul Moldovei si alipiti la imprtia ruseasc. ntotdeauna s-a intamplat asa in istoria Moldovei: cand se luptau intre ei cei doi hoti, rusul si turcul, nu suferea vreunul din ei, ci srmanul nostru neam moldovenesc. Asa si la 1812, lui i s-a rupt o coast din trup ca s i se dea tarului rusesc.’ n continuare, oratorul face o precizare: ‘Turcul ne jefuia, dar nu se bga cu cizmele lui murdare in sufletul nostru strmosesc, pe cand Rusia lua totul de la popor, ea se bga cu paslele sale in sufletul, in inima poporului. Ne-a interzis s ne rugm in limba noastr lui Dumnezeu. Ea ne-a distrus bisericile, ne punea cu forta s invtm limba rus, a introdus aceast limb in administratie, judectorie, ne-a luat legile noastre. Diriguitori au fost adusi din Rusia. Trnimea a fost inrobit. Prin constituirea Sfatului Trii s-au luat msuri ca s nu mai depindem de guvernul bolsevic.’ Au fost incercri ale rusilor de a-si impune controlul asupra Basarabiei, dar fr rezultat, deoarece membrii acestor unitti nu mai cunosteau nici un fel de diciplin, pe cand rusii fceau mitinguri toat ziua, liderii miscrii nationale munceau zi si noapte pentru consolidarea cuceririlor obtinute. Prima sarcin de indeplinit si care a fost dus pan la capt a fost lichidarea formatiilor militare rusesti sau minoritare. Apoi urma s fie organizat paza depozitelor de alimente si furaje, deoarece rusii le atacau in timpul retragerii lor de pe front. Sa trecut si la repartizarea ctre trani. Sfatul Trii s-a impus ca singurul organ avand dreptul s adopte msuri radicale pentru Basarabia. Ca organ suprem al puterii a incercat, prin intensificarea activittii cohortelor, s apere populatia de anarhia si jaful soldatilor rusi, anumiti comisari moldoveni, in fiecare judet, au incercat s adune dezertorii si s-i trimit in Rusia. Ca in orice activitate de asemenea amploare, au existat victorii, dar si neajunsuri, asa cum vom vedea in continuare. Pentru inceput, Sfatul Trii emite un apel de suflet in versuri:
‘Veniti, viteji aprtori ai trii!
Veniti, cci sfanta zi a rsrit,
E ziua mare a reinltrii
Drapelului de gloante zdrentuit.
Veniti din toate unghiurile trii,
S cucerim ce-avem de cucerit.’
A urmat un Proiect de Organizare a ocarmuirii Basarabiei’: Puterea inalt in Basarabia o are Sfatul Trii, care este cel mai inalt asezmant de ocarmuire pan la chemarea adunrii poporane basarabene. Organ (Asezmant) inplinitor al Sfatului Trii este Sfatul Directorilor Generali, care este rspunztor pentru trebile si msurile sale numai inaintea Sfatului Trii. Sfatul Directorilor Generali are toat puterea inplinitoare si lucreaz in temeiul zacoanelor (Legilor) si povetelor date si intrite de Sfatul Trii. Legturile intre Sfatul Trii si stpanirea central au s se fac prin Sfatul Directorilor Generali. Sfatul Directorilor Generali este alctuit dintr-un director presedinte si 10 directori generali pe urmtoarele departamente: unul pe trebile dinuntru; al doilea pe invtmantul norodului; al treilea pe trebile pmantului si ale gospodriei stesti; al patrulea pe trebile finantelor; al cincilea pe treburile drumurilor de fier, pe poste si telegraf; al saselea pe treburile ostsesti; al saptelea pe judectorii si pe trebile credintelor religioase; al optulea pe negot, industrie si pentru aprarea muncii; al noulea pe trebile strine (internationale) si al zecilea – controlul general Sfatul Directorilor Generali se alctuieste de o fat insrcinat cu aceast treab de ctre prezidiumul Sfatului Trii impreun cu o comisie mijlocitoare in care intr 7 deputati de la toate fractiile Sfatului Trii. Sfatul Trii are drept s-i intrebe pe directorii generali despre orice treab in ocarmuirea lor si ei sunt datori s rspund. Dac Sfatul Trii arat lips de incredere directorilor generali, ei prsesc toti sau o parte din ei. Trebile trii se hotrsc dup zacoanele (Legile) de pan acuma, care n-au fost desfintate de stpanirea vremelnic (ruseasc) sau de Sfatul Trii. Asemenea, se iau in seam msurile si poruncile stpanirii vremelnice care au fost scoase de la 1 martie 1917 incoace si care se potrivesc cu imprejurrile din tara noastr.’ Am redat ad-lliteram textul de mai sus, ca exemplu de inceputuri organizatorice si ca monstr a limbajului oficial aflat la inceputul structurrii sale romanesti.
Dan Ravaru
