Traditii de Halloweenul celtica

Halloweenul, s�rb�toare de origine celtic�, influentat� continuu de-a lungul secolelor de numeroase rituri si culturi, iar �n zilele noastre preluat� de multe popoare din lumea occidental� si Statele Unite ale Americii la �nceputul secolul al XIX-lea si s�rb�torit� �ndeobste �n noaptea de 31 octombrie, desi �n t�rile scandinave data s�rb�torii poate fi �n prima s�mb�t� din noiembrie.

Pe timpul Imperiul Roman, ziua de Halloween era de fapt Ziua Pomona, zeita fructelor si semintelor, sau �n festivalul mortilor denumit Parentalia, iar la celti era festivalul Samhain considerat a fi �Anul Nou Celtic�si sf�rsitul �jum�t�tii luminoase� a anului si �nceputul �jum�t�tii �ntunecate�. De Samhain era timpul c�nd se f�ceau provizii de iarn� si se t�iau animalele pentru a p�stra carnea peste iarn�. Focurile de tab�r� aprinse �n interiorul cercului �n care se tinea sfatul b�tr�nilor jucau si ele un rol de purificare �n aceast� festivitate. Toate celelalte focuri erau aprinse numai de la focul cel mare. Oasele animalelor t�iate erau si ele aruncate �n foc pentru a fi purificate si trimise odat� cu fumul ridicat pentru �mbunarea zeilor. Se p�strau doar c�p�t�nile de la vite si cai, c�p�t�ni ce se �nfigeau �n st�lpii portilor tot pentru efectul lor apotropaic. Uneori se aprindeau dou� focuri unul l�ng� altul, iar oamenii si animalele treceau printre ele ca ritual de purificare. O transformare semnificativ� a s�rb�torii a �ncoltit o dat� cu r�sp�ndirea noii religii crestine �n Europa. Astfel, �n anul 835, Biserica Romano-Catolic� a notificat ziua de 1 noiembrie �ntr-o s�rb�toare crestin�, �All Hallows� Even� �n traducere, �S�rb�toarea Tuturor Sfintilor�, s�rb�toare adoptat� si de crestinii de rit protestant. �n Statele Unite ale Americii cu ocazia s�rb�torii, copii mari si mici se mascheaz� �n vr�jitori, mumii sau alte personaje de groaz� si colind� pe la case �ntreb�nd �Trick or Treat?� adic� �P�c�leal� sau dulciuri?� ca o amenintare c� dac� nu li se dau dulciuri, persoanei colindate i se va juca o fars�. Vechii celti credeau c� granita dintre lumea aceasta si cea de dincolo se sl�beste �n ziua de Samhain, permit�nd spiritelor, bune sau rele, s� o traverseze. Str�mosii familiei erau onorati si invitati �n cas�, �n timp ce spiritele rele erau gonite. Se credea c� nevoia acerb� de a �ndep�rta spiritele rele a dus la purtatul de costume si m�sti. Ei �ndep�rtau spiritele demonice deghiz�ndu-se, ei �nsisi, �n spirit r�u pentru a le evita. �n Irlanda evului mediu, c�nd Hallow�s Eve era mai �nc�rcat de credintele spirituale ale oamenilor se sculptau fete c�t mai hidoase �n napi luminati din interior cu lum�n�ri din seu de animal pentru a preveni apropierea spiritelor rele. Numele pe care aceste legume sculptate l-au c�p�tat, Jack O�Lantern, vine dintr-o legend� din folclorul irlandez. Aceasta este povestea Zg�rcitului Jack. Se spune c� tr�ia undeva un fierar lenes si zg�rcit nevoie mare pe nume Jack Blacksmith. Acesta prin viclesug l-ar fi p�c�lit pe diavol de dou� ori. �nt�ia dat� invit�ndu-l la un pahar de b�utur� la c�rciuma din sat. Jack, zg�rcit fiind, nu a dorit s� �si pl�teasc� b�utura, conving�ndu-l pe Diavol s� se transforme �ntr-o moned� pentru a pl�ti iar mai apoi s�-si reia forma lui initial�. Doar c�, dup� transformare, Jack s-a decis s� p�streze acea moned�, pun�nd-o �n buzunar al�turi de o cruce din argint. Dup� un timp �ns�, Jack l-a eliberat pe Diavol cu conditia ca acesta s� nu �l deranjeze vreme de un an si s� nu �i ia sufletul �n cazul �n care fierarul moare. Dup� ce acel an a trecut, Jack a reusit s� �l mai p�c�leasc� odat� pe Diavol, f�c�ndu-l s� urce �ntr-un un m�r si sculpt�nd apoi o cruce �n trunchiul copacului. Acesta l-a eliberat din nou pe cel r�u dup� ce i-a promis c� nu va veni dup� Jack timp de 10 ani. Dup� un timp �ns�, Jack Blacksmith si-a dat obstescul sf�rsit, �ns� Dumnezeu nu a permis ca un asemenea om s� intre �n Rai, iar prietenul p�c�lit de dou� ori, Diavolul, nu putea s� �l primeasc� �n Iad, din cauz� c� �i f�cuse promisiunea lui Jack c� nu �i va lua sufletul. Totusi, Cel R�u a hot�r�t s� �l pedepseasc� pe Jack, decapit�ndu-l si fort�ndu-l ca si pe vicleanul Sisif s� cutreiere lumea muritoare �n fiecare noapte d�ndu-i doar un c�rbune �ncins pentru a-i lumina calea. Jack a pus c�rbunele �ntr-un nap sculptat de c�tre s�teni pe care l-a asezat pe umeri �n locul capului luat de c�tre diavol si de-atunci �si petrece noptile �n neliniste si continu� miscare b�t�nd drumul permanent �ntre Rai si Iad. Astfel si-a c�p�tat Jack Blacksmith porecla Jack O�Lantern o simpl� prescurtare de la Jack of the Lantern datorit� localnicilor care �l vedeau cutreier�nd cu capul lui f�cut din nap. Astfel c� napii, dovlecii, cocenii de porumb, sperietorile de ciori si vr�jitoarele, elemente ale toamnei, sunt omniprezente iar casele sunt si ele decorate cu aceste simboluri. Printre alte imagini de Halloween se num�r� temele mortii, r�ului si ocultului, monstrii legendari iar culorile obisnuite ale s�rb�torii sunt invariabil, negru si portocaliu. Obiectele si simbolurile asociate Halloween-ului au avut o evolutie plin� de schimb�ri spre modernism �n timp. Dac�, �n trecut, se foloseau felinare din napi pentru luminarea sufletelor din purgatoriu de Halloween �n Irlanda si Scotia, imigrantii veniti �n America de Nord au adus aceast� traditie celtic� dar au folosit dovleacul indigen, legum�, care era mai usor accesibil� si mai mare, fiind mai usor de scobit dec�t napii. Traditia american� de modelare a dovlecilor este atestat� de la 1837 si a fost asociat� initial cu vremea recoltei, nefiind specific� Halloween-ului dec�t spre sf�rsitul secolului al XIX-lea. Fiind una dintre cele mai vechi s�rb�tori din lumea catolic� si protestant� Halloweenul este acum s�rb�torit �n foarte multe t�ri de pe glob, cele mai cunoscute fiind Irlanda, Statele Unite, Canada, Puerto Rico, Scotia si Regatul Unit, iar ocazional �n unele p�rti ale Australiei si Noua Zeeland�. �n America de Nord si Canada �si mentine cel mai �nalt nivel de popularitate. �n fiecare an, 65% dintre americani �si decoreaz� casele si birourile pentru Halloween. Procentul este dep�sit doar de decoratiunile f�cute cu ocazia Cr�ciunului. Halloweenul este s�rb�toarea �n care sunt v�ndute cele mai multe bomboane si este a doua s�rb�toare dup� Cr�ciun ca volum al v�nz�rilor globale. �n ultimii ani, Arhiepiscopia Romano-Catolic� din Boston a organizat o S�rb�toare a Sfintilor pentru Halloween. Multe dintre bisericile protestante contemporane v�d Halloweenul ca un moment de distractie pentru copii, ba chiar organizeaz� serb�ri �n bisericile lor, iar copiii si p�rintii se pot costuma, juca jocuri primind bomboane. �n Statele Unite este bine cunoscut� �micuta cutie portocalie� care pentru o perioad� de timp se distribuiau gratuit prin scoli si astfel copiii care mergeau la �colindat� str�ngeau bani, �mpreun� cu traditionalele dulciuri, de la cei care doreau s� doneze. Multi crestini nu atribuie vreo semnificatie negativ� s�rb�torii de Halloween, trat�nd-o ca pe un pretext pur laic pentru serbarea �ciud�teniilor imaginare� si pentru oferirea de bomboane. Festivit�tile de Halloween sunt obisnuite �n scolile parohiale romano-catolice din America de Nord si din Irlanda. De fapt, Biserica Romano-Catolic� consider� c� Halloweenul ar avea o leg�tur� cu crestinismul. Cei mai multi crestini catolici si protestanti nu consider� c� traditia ar avea r�d�cini satanice �n origine sau practic� si c� nu ar reprezenta o amenintare pentru viata spiritual� a copiilor: educarea despre moarte, precum si despre obiceiurile str�mosilor celti fiind, de fapt, o lectie de viat� valoroas� si o parte din patrimoniul enoriasilor lor. Halloweenul este �ns� complet incompatibil cu credinta crestin� ortodox� datorit� originii sale p�g�ne de Festival al Mortilor. Ortodocsii consider� c� �n timpul vietii trebuie s� dob�ndeasc� asem�nare cu Iisus Hristos si nu s� fie costumati �n vampiri, demoni sau fantome. Si �n Rom�nia, tar� �n proportie de 87% de rit ortodox, �n prag de Halloween, copii dar si adulti crestini ortodocsi parc� au intrat �n priz�. Serbeaz� cu mare fast o s�rb�toare catolic� si protestant�. Costume, pr�jituri, desene si m�sti aplicate pe fat�, bine�nteles toate importate din exteriorul t�rii c� �E mult mai cool�. Acesta a fost r�spunsul la �ntrebarea �De ce te-ai mascat?� adresat� unui elev de liceu m�zg�lit pe fat� gen d�Artagnan. Ce o fi c�utat personajul lui Alexandre Dumas tat�l �n traditiile populare de Halloween este de ne�nteles. Sau un alt elev costumat �n arab cu turban de o culoare �ndoielnic� de alb pe cap si sarafan cu pretentie de negru? Un pic cam de m�ntuial� si deloc inspirat� costumatia. Dar mai r�u este ca atunci c�nd lam �ntrebat pe liceanul �n cauz� ce �nseamn� pentru el �COOL� a �ng�imat o bolboroseal� de ne�nteles pentru mine dar poate destul de plauzibil� si de pertinent� pentru el, din care am �nteles doar: �AICISA�, c� vorba rom�nului: �Fiecare pas�re pe limba lui piere�. �n traditia popular� din Rom�nia exist� un obicei asem�n�tor, Noaptea Sf�ntului Andrei, care este asociat cu aparitia strigoilor, cu farmecele de dragoste si ghicirea ursitului, de asemenea se poate �afla� dac� anul urm�tor va fi roditor. Sf�ntul Apostol Andrei este pr�znuit pe 30 noiembrie. Dar despre aceast� s�rb�toare autohton� voi vorbi mai pe larg la timpul cuvenit. Dar noi rom�nii (nu vorbesc despre toti) import�m obiceiuri str�ine, f�r� a avea habar ce e cu ele, vorbim dup� ureche (sau cel putin copiem fraze) limba spaniol�, italian�, si altele din telenovele �n �trend� cu aceleasi dezacoarde, pardon dezacorduri ca si �n rom�n�.�Tot ce zboar� poate ajunge �n oal� dar nu tot ce zboar� se m�n�nc�, cum spune rom�nul neaos. S�rb�torile pe care noi nu le avem, le import�m si ne m�ndrim cu ele… dar dac� tot ne m�ndrim cu ele, m�car s� ne si document�m. Astfel totul porneste din scoal� unde copii ar trebui s� �nteleag� aceste lucruri. S�rb�toarea �n sine a �nceput �n urm� cu peste 3.500 de ani �nc� de pe vremea vechilor celti cu mult �nainte de aparitia crestinismului �n Europa, credinta �n vr�jitori, vr�jitoare si magie era larg r�sp�ndit�. Era un festival de fertilitate, prin care se multumea spiritelor pentru recoltele bune din timpul anului. �n jurul anului 1.500 �.Hr. druizii se aflau la putere �n Occident. Ei formau o sect� de preoti, at�t b�rbati c�t si femei. Cruzimea si barbaria lor �n magia pe care o practicau era r�sun�toare. Erau sacrificati oameni, care erau biciuiti, torturati si agresati �nainte de a fi ucisi; uneori, li se scoteau inimile chiar pe viu. Organele lor genitale erau t�iate si conservate… Uneori, erau jupuiti, iar pielea lor era folosit� �n diferite ritualuri. Druizii �n aceast� zi s�rb�toreau Anul Nou si respectau credinta c� la aceast� dat� toate legile timpului si granitele spatiului erau desfiintate, permit�nd astfel tuturor spiritelor s� se �ntoarc� printre cei vii. Fireste, cei vii nu doreau s� fie posedati, astfel c� �n data de 31 octombrie toti celtii �si stingeau focurile din cas�, ca acestea s� devin� neatr�g�toare pentru orice spirit ce ar dori s� s�l�sluiasc� acolo. Se �mbr�cau �n costume fantomatice si se plimbau prin sat fiind c�t mai �nsp�im�nt�tori cu putint� pentru a alunga spiritele celor morti care se re�ntorseser� printre ei. Iar toate aceste obiceiuri erau larg r�sp�ndite �n r�ndul popoarelor din Occident, astfel �nc�t, chiar si dup� instaurarea crestinismului ca religie oficial�, obiceiurile barbare ale druizilor au r�mas �n credinta popular�. �n aceast� noapte p�g�n� a Halloween-ului are loc sabatul vr�jitoarelor, �n care se bea, se danseaz�, se rostesc blesteme si vr�ji, se organizeaz� orgii, se ofer� sacrificii animale si umane. C�inii si pisicile sunt cele mai sacrificate animale de Halloween. �n comunit�tile rurale, nu este neobisnuit pentru t�rani si fermieri ca, a doua zi de Halloween, dimineata s�-si g�seasc� schilodite animalele domestice �n sacrificii ritualice. �n aceste practici barbare, se crede c� se consum� fluidele animalelor m�cel�rite pentru a se ghici viitorul doar �n anumite ritualuri si vr�ji. Se crede c� �n aceast� noapte v�lul care �i desparte pe cei vii de cei morti se subtiaz� cel mai mult si c� profetiile sunt mai usor de prev�zut de c�tre ghicitorii �n viitor. �n timpuri de mult apuse se credea c� �n noaptea de Halloween pe l�ng� fantome, spirite si z�nele rele, vr�jitori si vr�jitoare, stafii, zombi, vampiri, v�rcolaci, zgripturoaice si spiridusii se iveau din cealalt� lume al�turi de mortii care prind viat� si ies din mormintele lor, ca niste creaturi monstruoase ale noptii, cu trupuri hidoase si inumane, dorind cu ardoare s� ajung� la casele unde se g�sesc oameni. Cei vii �ncearc� s� se apere de aceste spirite r�t�cite, oferindu-le drept daruri fructe dulci si nuci. Dac� nu g�sesc aceste daruri, se vehicula ideea c� vietile celor ce nu au oferit nimic le vor fi luate de c�tre spiritele malefice. De fapt, prin aceast� legend�, c� mortii ar iesi din morminte, se urm�reste luarea �n der�dere a credintei crestine ortodoxe �n re�nviere, prin obtinerea unui trup nemuritor. Alte t�ri vestice de rit catolic si protestant au adoptat aceast� s�rb�toare abia pe la sf�rsitul secolului trecut, Japonia, Puerto Rico, �n UK, Noua Zeeland� si, mai rar, �n Australia. Si de ce nu si �n Rom�nia? Precum spune o veche zical� autohton�: �Nu se poate nunta f�r� sluta!�. B�nuiesc c� tot o reminiscent� de la Darwin. Charles Darwin.

* Dan Horgan