duminică, mai 10, 2026
Acasă Actualitate Valorificarea patrimoniului paleontologic al judetului Vaslui

Valorificarea patrimoniului paleontologic al judetului Vaslui

0

Astzi, cu ncepere de la ora 12.00, la Sectia de Stiintele Naturii a Muzeului Vasile Prvan”, din Brlad, are loc conferinta cu titlul Valorificarea patrimoniului paleontologic ale judetului Vaslui”.

Cercetrile paleontologice desfsu rate in ultimii ani pe teritoriul administrativ al judetului Vaslui au pus in evident existenta unui mare potential fosilifer care provine de la asociatii de vertebrate continentale incepand cu Miocenul superior si pan in Pleistocenul superior (aproximativ 12 milioane de ani10 mii de ani). Aceste asociatii de vertebrate au ocupat succesiv paleomediile corespunztoare actualului podis al Barladului si si-au marcat existenta si diparitia lor prin elementele scheletice conservate (fosilizate) in rocile sedimentare generate de factorii endogeni si exogeni care au determinat evolutia geologic al acestui teritoriu Est-Carpatic. Cercetrile paleontologice de teren au condus la inventarierea unui numr de 25 de puncte fosilifere in teritoriul judetului nostru, din care cateva se remarc prin bogtia si diversitatea taxonomic a materialului osteologic colectat. Astfel, zcminte fosilifere bogate au fost descoperit in comunele Rebricea (satul DraxeniPunctul fosilifer La Nisiprie’, varsta cronostratigrafic: Sarmatian mediu), Cretesti (Punctul fosilifer: Cretesti Dobrina 1′, Sarmatian superior), Pogana (Punct fosilifer: Cariera Pogana’, Meotian) si, nu in ultimul rand, in comuna Gherghesti (punctul fosilifer: Gherghesti 1, Meotian superior), in care, in vara anului 2015, a fost descoperit un schelet partial de Deinotherium provum (= D. gigantisimum STEFNESCU). Aceast descoperire a marcat colectarea celui de al doilea schelet partial provenit de la cel mai mare proboscidian (elefant fosil) ce a trit pe Terra. Ambele schelete au fost descoperite pe teritoriul judetului Vaslui, primul fiind scheletul deinotherului de la Manzati, colectat de Grigore Stefnescu in anii 1891-1893. Aceste rezultate remarcabile au fost obtinute printr-o activitate intens a unei echipe de cercettori paleontologi format in 2004, la intiativa muzeografului Laurentiu Ursachi, si coordonat din punct de vedere stiintific de prof. univ. dr. Vlad Aurel Codrea, de la Univ. Babes-Bolyai’, din Cluj-Napoca. Desigur, in timp, din aceast echip au fcut parte multi studenti masteranzi, doctoranzi si cercettori de la Facultatea de Geografie si Geologie a Univ. Al. I. Cuza’, din Iasi, si de la universitatea clujean mentionat. ns, de remarcat este implicarea semnificativ la activittile desfsurate a unor cadre didactice universitare de la Iasi, precum asist. univ. dr. Gabriel Rtoi si prof. univ. dr. Mihai Branzil. Totodat, trebuie de mentionat sprijinul primit de echip din partea unor cetteni vasluieni care manifest un atasament deosebit pentru institutia muzeal barldean. Din randul acestora s-au remarcat dr. Cristian Onel (Barld), Dumitru Mocanu (Fruntiseni), Sandu Cretu si actorul Simon Salc (Barld) etc. n acest an, la intiativa doctorandului Bogdan Haiduc (Iasi), echipa a beneficiat de colaborri cu cercettori de marc din SUA, spre exemplu Jay Kelly, si de aportul deosebit al lui Ferdinando Perniciano, cettean italian. La aceast dezbatere este invitat s participe si George Istrate, cercettor-vulcanolog, doctor in Geologie, care si-a desfsurat activitatea de cercetare in Germania, la Karlshrue, care este si cettean de onoare al municipiului Barlad.