– continuare din numrul trecut –
Personalul
Primul nvttor a fost Gh. Muntenu (1898- 1899), care a plecat probabil la Chirilesti- Rogojeni, judetul Covurlui prin cstorie (n 1944 tria n orasul Husi). Scoala era frecventat de 29 din cei 30 de elevi nscrisi, unul fiind mutat la Stnilesti, ns numai 8 au promovat. Din num- rul mic de promovati se poate deduce mentalitatea micilor copii care trebuiau mai nti unificat i sufelteste si pregtiti n aspiratiile noului sat si apoi cu mult greutate pregtiti pentru cunoasterea crtii. Al doilea nvttor a fost Toader Males Arhire (suplinitor), care deschide cursurile la 7 septembrie 1899, avnd n grij dou clase (I-a (22 elevi nscrisi, din care au promovat 16) si a II-a (8 elevi, din care au promovat 5). Locul nvttorului Toader Males Arhire este luat la 1 februarie 1901 de suplinitorul Vasile Armnut, numit prin ordinul Ministerului Instruct iunii cu nr. 6794 / 1901. Scoala avea 3 clase: I-a (8 elevi, din care vor promova 4), a II-a (16 elevi nscrisi, 11 promovati) si a III-a (5 elevi, totti promovati). La 1 septembrie 1901, scoala detine tot 3 clase: I-a (19 nscrisi, 11 promovati), a II-a (5 nscrisi, 4 promovati) si a III-a (13 elevi nscrisi, tot attia promovati). De la 1 septembrie 1904 si ncepe activitatea nvttorul Ioan Bordea (pensionar n Husi la 1944), absolvent de scoal normal, atestat si n anul scolar 1906 / 1907, cnd lucrul de mn la fete era predat de sotia sa, Maria Bordea, numit ca maestr la 11 mai 1907. n anul scolar 1907/1908 sunt atestati: Ioan Bordea, Maria Bordea (maestr) si Ioan Proda (gimnastica, un fel de instructie militar). A functionat ntre 1 septembrie 1904 si 1 octombrie 1914, cnd se transfer la Husi. Postul II de nvttor, nfiintat n anul scolar 1908/1909, prin ordinul cu nr. 3889 din 26 iulie, revine nvttoarei Ecaterina Hncu din 1 octombrie 1908, care nu s-a prezentat, fiind considerat demisionat si nlocuit cu Maria I. Bordea de la 7 octombrie, nvttoare suplinitoare. Maria Bordea a luat n primire clasa I-a si pred n continuare lucrul manual. Lipsa fondurilor financiare duce la desfiintarea postului de maestr de la 1 octombrie 1908, asa cum reisea din adresa primriei Stnilesti. nvttorul Vasile Stavr ocup postul al IIlea, ca suplinitor, prin ordinul cu nr. 25, din 5 septembrie 1909, functionnd pn la 10 decembrie 1910, cnd este mutat n satul Armseni, judetul Flciu, si nlocuit de Cleopatra Paladi (ordinul nr. 1260 din 14 decembrie 1910), urmat de M. Apostoleanu (1911-1912), Sultana Msc (numit la 31 august 1912), Eleonora Trandafir (13 octombrie 1913-25 aprilie 1914), Sultana Msc (din 25 aprilie 1914). De la 1 octombrie 1914 sunt transferati la scoala din Lunca Banului nvttorii Gh. Teodoru, postul I, si Paraschiva Gh. Teodoru, sotia sa, n postul II, ambii desfsurndu-si activitatea didactic pn la 1 septembrie 1920, cnd se transfer la scoala din Corni Albesti. Frecventa scolar era aproape inexistent n 1916, fiind promovati din oficiu elevii nscrisi din clasele a II-a si a IV-a. Plecarea nvttorilor Gh. si Paraschiva Teodoru este urmat de perturbarea procesului de nvtmnt, predarea cursurilor scolare fiind asumat la 1 septembrie 1920 de cntretii bisericesti Vasile Vlase si Iordache Sul, nlocuit, primul de nvttoarea Natalia Stefnescu, ncepnd cu 13 septembrie 1920, al doilea cu nvt- torul suplinitor Gh. Vasilescu (8-30 septembrie 1920), apoi de Gh. Cozma (de la 16 octombrie 1920). Natalia Stefnescu este nlocuit la la 8 februarie 1921 cu Neculai Vanghelie, Gheorghe Cozma de Eleonora Chiriac din 29 noiembrie 1921. n anul scolar 1921 / 1922 a fost numit nvttoarea Maria Bordea, sora fostului director, absolvent a Scolii Normale. nvttoarele Maria Bordea si Eleonora Chiriac deschid cursurile scolare la 22 septembrie 1922, ultima fiind nlocuit de Ignat Vlase (9-30 octombrie 1922), urmat de V. Stavr. Anul scolar 1923/1924 debuteaz cu trei posturi ocupate de V. Stavr, Maria Bordea si Natalia Timoftescu (suplinitoare); Natalia Timoftescu va fi urmat de Demetra Irimia (15 septembrie 1924- 5 februarie 1925), Petru Covrig, nvttor detasat din 5 februarie 1925. Toate cele trei posturi sunt ocupate la 15 septembrie 1925 de nvttori titulari, ns Maria Bordea este detasat la scoala din Ciurea la 18 decembrie 1925 si nlocuit cu suplinitoarea Florica Stefnescu. Directia scolii este predat de ctre V. Stavr lui Petru Covrig la 19 septembrie 1925, care conduce institutia scolar pn la 12 martie 1926, cnd V. Stavr revine. Pe lng V. Stavr si Florica Stefnescu este numit ca nvttor titular Neculai Rosu la 15 septembrie 1926, nlocuit cu D. Chiritoi, detasat la 12 octombrie 1927. n anul sclar 1927 / 1927 sunt tinute primele cursuri cu adulti. n anul scolar 1928/1929 si desfsoar activitatea didactic nvttorii V. Stavr, Neculai Rosu si Maria Bordea (15 septembrie-22 octombrie 1928), urmat de Maria Ionescu (22 octombrie 1928-1 februarie 1929) si Ruxanda Bordea (de la 1 februarie 1929), iar de la 15 septembrie 1929 Aneta Stefnescu. La 15 septembrie 1930 a fost detasat n postul II nvttorul N. Iordchescu. Cursurile scolare din anul scolar 1931/1932 sunt deschise la 1 septembrie 1931 de nvttorii V. Stavr, Neculai Iordchescu, transferat acum, Ilie Romascu (detasat) si Maria Iordchescu, prin nfintarea celui de-al IV -lea post din 15 septembrie. Ilie Romascu va fi nlocuit cu Gh. Filote din 15 septembrie 1932, urmat de Neculai Rosu din 15 septembrie 1933. Odat cu anul scolar 1933/1934 directia scolii este predat de V. Stavr lui N. Iordchescu (ordinul Revizoratului Scolar din 12 august 1934). Scoala din Lunca Banului era deservit la 18 octombrie 1942 de Nicolae Iordchescu, director, Maria Iordchescu, Sevastia Prisecaru (detasat), V. Stavr (trimis la Otetoaia prin ordin) si C. Prisecaru (mobilizat pe front). n 1943 scoala functiona cu 5 posturi. La 16 septembrie 1943 sunt atestati: Nicolae Iordchescu, Maria Iordchescu si Sevasta Prisecaru. C. Prisecaru era concentrat pe front, iar V. Stavr, iesit la pensie (nlocuit cu Maria Ionascu, nvttoare suplinitoare). Scoala din Lunca Banului era deservit n noiembrie 1944 de urmtorul personal: Neculai Pndaru, Nicolae si Maria Iordchescu, Constantin Prisecaru, Elena Chirvase si Sevasta Prisecaru, iar n iunie 1945 de Neculai Pndaru, Nicolae si Maria Iordchescu, Elena Chirvase, Sevasta Prisecaru si Constantin Prisecaru. Din martie 1950 directorul scolii Vasile Petrescu a fost nlocuit cu Cezar Bdros, iar la 1 septembrie 1951 a fost desemnat director Vasile Cires n locul lui Pericle Velichi. Din februarie 1951, Maria C. Vrnceanu, secretara scolii, este transferat la Lunca Banului. n anul scolar 1950 / 1951 functionau: Ioan Popescu, Claudiu Darie, Pericle Velichi (profesori suplinitori), Maria Popescu, Maria Rdulescu, Ecaterina Iordchescu, Constanta Stan, Dumitru Tutu (nvttori), Ioan Arhire, Jenica Ceparu, Vasile Bedreag, Victoria Goian, Stefan Clim, D. Socican (nvttori suplinitori). nvttorul Ioan Cosug se prezint la post n 22 martie 1951. Ioan Cosug, fiul lui Ioan si al Ecaterinei, nscut la 9 noiembrie 1951, cu origine social srac, membru al Frontului Plugarilor din 1946 si ARLUS, cstorit cu Veronica P. Popa, din Otetoaia, casnic, membru UFDR din 1948, cu care are o fiic Aurelia, a fost sergent major reangajat n trupele de Securitate pn la 1 ianuarie 1951, a fost rnit de dou ori n campania militar din Ungaria si revenit n tar n 1945, se angajeaz n Armat n 1947, desfsoar politica Frontului Plugarilor si Blocului Partidelor Democratice n 1946, cu rol activ n alegerile din noiembrie, falsificate de bolsevici, pentru care cere referinte de la Tomit Pndaru, fostul secretar PCR Stnilesti si de la nvttorul Antohi din Husi, fost presedinte al sectiei de votare din Stnilesti, de la Constantin (Sectia Art si Cultur), tot din timpul campaniei electorale din 1946, de la nvttorul Tudose Munteanu, ce activase n Militie. Se mndreste de neparticiparea la campania antisovietic (conform autobiografiei sale).
Biblioteca scolara
Detinea n 1944 un numr de 278 de volume, pstrate ntr-un dulap, cu registru de cititori. Alte dou biblioteci sunt ntlnite n clasele nvt- torilor Nicolae si Maria Iordchescu. Elevii scolii sunt abinati la diverse publicatii, cum ar fi Graiul copiilor (9 abonamente n octombrie 1942).
Muzeul scolar
Muzeul este considerat la 6 septembrie 1941 bogat, cu obiecte multiple si variate, ce completeaz materialul didactic si educativ.
Caminul cultural Marele Voievod Mihai
Sediul cminului cultural se gsea la 8 august1942 n localul scolii. Conducerea Cminului a fost asigurat de nvttorul Nicolae Iordchescu de la 1 septembrie 1939, fiind urmat de preotul Gh. Ionascu (era la 30 noiembrie 1943). n 1951, Cminul cultural purta numele fruntasului pasoptist Nicolae Blcescu, iar Casa de citit denumirea de 1 Mai (a se vedea Costin Clit, Sovietizarea numelor institutiilor culturale din raionul Husi n anul 1951, n Est, Revist de cultur, nr. 14, iulie 2016, p. 15-16).
Cantina scolara
A functionat n anul scolar 1940-1941. A deservit 40 de elevi dimineata cu pine si zahr. Buna functionare a cantinei a fost posibil cu concursul tuturor cadrelor didactice din scoal. n cursul anului 1942 nvttorul Nicolae Iordchescu s-a interesat n deaproape de nevoile cantinei scolare, adunnd cu elevii, aproximativ 40 kg peste, pe care l-a conservat pentru iarn. Pentru ajutorul oferit n toamna anului 1942 de ctre directorul scolii si elevi la recoltarea cartofilor de pe o mosie din apropiere, cantina scolar a fst rspltit de proprietar cu cantitatea de 200 de kg din produsul amintit.
Cooperativa scolara
nfiintat prin eforturile tuturor nvttorilor, detinea la 6 septembrie 1941 un capital de 3006 lei.
Gradina scolara
La 6 septembrie 1941 era bine ngrijit, cultivat cu diverse legume si zarzavaturi. O parte din recolt a fost luat n timpul evacurii. Comuna Lunca Banului a fost evacuat o lun de zile la nceputul Campaniei antonesciene din Est pentru dezrobirea teritoriilor ocupate samavolnic de URSS. nvttorii si directorul au nfiintat o pepinier de puieti pentru altoit. Veniturile obtinute prin arenda lotului scolar erau folosite pentru nevoile strigente ale scolii. n august 1942 grdina era cultivat cu tot felul de legume si zarzavaturi, flori, trandafiri si pomi. Totul este n perfect ordine si dovedeste pe deplin spiritul de bun gospodar si ntelegtor a timpurilor exceptionale prin care trecem. Lotul scolar este dat n dijm. Munca de rsboiu s-a executat conform instructiunilor date, cu elevii organizati pe echipe sub conducerea Corpului didactic si n special a D-lui Iordchescu si Stavr. Din lotul scolar, dat n dijm, s-a adunat n 1942 o bogat recolt: fasole, porumb, cnep. Lotul scolar msura la 25 noiembrie 1943 o suprafat de 5 ha: un ha dat pentru Dumbrava Eroilor, iar 4 ha cultivate n dijm. Recolta obtinut a fost evaluat la suma de 37174 de lei, revenit n parte Comitetului Scolar.
Costin Clit
