�C�rtile sunt felul oamenilor de a avea aripi ca �ngerii� – ANDREI PLESU

Dup� spumoasa carte �Memorial umoristic�, profesorul Dan Ravaru ofer� iubitorilor de umor un studiu si texte referitoare la umorul si spiritul critic al cronicarilor moldoveni, �n cartea cu acelasi titlu, �Umor si spirit critic la cronicarii moldoveni�, ap�rut� la Editura PIM, Iasi, 2016. �n �Argument�, autorul ne �ndeamn� s� consider�m cartea aceasta o �ncercare de a trezi interesul contemporanilor pentru literatura veche, pentru cronicari, �ntruc�t ei au f�cut literatur�, recurg�nd cu deosebit� m�iestrie la epitete, comparatii, metafore, portretiz�ri etc. Tot ei au scris si umor, personalizat adesea prin spirit critic. Structura c�rtii este simpl�: �Argument�, �Studiu introductiv�, textele propriu-zise, imagini ale unor domnitori moldoveni si un �Glosar� suficient de bogat pentru �ntelegerea textelor. �Argumentul� se �ntinde pe dou� pagini, �Studiul introductiv� pe 34 de pagini, �Textele� pe 79 de pagini, imaginile pe 6 pagini, iar �Glosarul� pe 11 pagini.Textele sunt din: �Letopisetul T�rii Moldovei�, Editura Litera International Bucuresti-Chisin�u, 2003; �Opere. Letopisetul T�rii Moldovei de la Aron vod� �ncoace�, Editie critic� P. P. Panaitescu, Editura de Stat pentru Literatur� si Art�, Bucuresti, 1958; �Opere. Letopisetul T�rii Moldovei si O sam� de cuvinte�, Editie critic� si studiu introductiv de Gabriel Strempel, Editura Minerva, Bucuresti, 1982; �Scrieri, I. Letopisetul T�rii Moldovei de la zidirea lumii p�n� la 1601�, Editie �ngrijit� de Svetlana Korolevschi, Editura Hyperion, Chisin�u, 1990; �Cronici moldovenes ti. Restitutio�, Editie critic� de Aurora Ilies si Ioana Zmeu, Studiu introductiv de Aurora Ilies, Editura Minerva, Bucuresti, 1987, av�ndu-i ca autori respectiv pe Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce, Nicolae Costin si Pseudo-Enache Kog�lniceanu, Ioan Canta. S-au mai folosit texte din �Cronica anonim� a Moldovei 1661-1729� (Pseudo-Amiras), Studiu si editie critic� de Dan Simionescu, Editura Academiei, Bucuresti, 1975 si �Cronica Ghiculestilor. Istoria Moldovei �ntre anii 1695-1754� (text grecesc �nsotit de traducerea rom�neasc� cu prefat�, introducere, glosar si indice, Editie �ngrijit� de Nestor Camariano si Adriana Camariano-Cioran, Editura Academiei, Bucuresti, 1965). Substanta c�rtii este constituit� din continutul �Studiului introductiv�. Studiul �ncepe prin a face precizarea c�: �simtul umorului a fost considerat, din cele mai vechi timpuri si p�n� �n zilele noastre, un corolar reprezentativ al inteligentei� si c�, �n mitologia antic�, exista si un zeu al r�sului propriu-zis, MOMOS �n greac� si MOMUS �n latin�. Se aminteste de lucrarea �n limba rom�n� �Humorul�, semnat� de Val Panaitescu, cel care s-a preocupat de raportul dintre satir� si umor si care a afirmat c�: �Satira si umorul s-au constituit, cu timpul, �ntr-un fel de sintagm� si �ntr-un cap de afis atr�g�tor, fiind inevitabil citate �mpreun� ca un fel de tot indescriptibil, reluat f�r� vreun discern�m�nt. Adev�rul e c� ele si alc�tuiesc un �ntreg, dar numai ca dou� p�rti distincte ale acestuia, chiar dac� pot convietui �ntr-unul si acelasi scriitor sau �ntr-un acelasi mare text�. �Este ceea ce vom �nt�lni �n toate textele citate din cronicari�, afirm� profesorul Dan Ravaru. Se mai aminteste faptul c� Dumitru Dr�ghicescu a �ncercat pentru prima dat� s� fac� o analiz� a mentalit�tii populare si a afirmat c�: �Din toat� mentalitatea rom�neasc�, spiritul s�u satiric, epigramatic, este tr�s�tura cea mai neted�, cea mai precis� si mai bine definit�. Aici rom�nul a fost si este mai tare ca �n orice�. Privitor la literatura rom�n� cult�, este amintit� o observatie a lui Calistrat Hogas: �R�sul si veselia sunt piperul si sarea vietii si, �n acelasi timp, singurele lucruri omenesti� si una a lui Tudor Vianu, subliniat� de Val Panaitescu: �literatura noastr� are un nepretuit element de vioiciune, care lipseste foarte adeseori din celelalte literaturi�. Cu toate c� scrierile cronicarilor nostri apartin unei perioade dificile din istoria poporului rom�n, ei au g�sit r�gaz pentru a scrie. Si atentie! Mai g�seau, din c�nd �n c�nd, �n scrierile lor (�nc�rcate de relatarea nedrept�tilor), c�te un loc pentru un z�mbet amar sau, dimpotriv�, plin de veselie. Iat� un motiv �n plus pentru ai pretui pentru cele scrise! Se prezint� apoi, pe r�nd, autorii operelor literare de care apartin textele (si care au fost amintite), preciz�ndu-se datele biografice ale acestora, precum si o serie de elemente de satir� si umor dintre cele multe folosite. Se �ncepe cu autorul primei cronici, �n limba rom�n�, a Moldovei, Grigore Ureche. Se aminteste c� valoarea literar� a cronicii a fost subliniat� de mai multi critici si istorici literari. Fundamental pentru letopisetul lui Grigore Ureche (considerat a fi primul nostru istoric) este patriotismul, dragostea pentru limba rom�n� si poporul rom�n. Dac� vremurile nu i-au permis lui Grigore Ureche s� r�d� prea des, el reuseste s� ne fac� pe noi s� z�mbim. Asxtfel, c�nd prezint� r�zboaiele dintre Stefan Vod� si fratele s�u Ilias, cronicarul arat� c�, desi Ilias era mereu �nfr�nt, se �nc�p�t�neaz� s�-l atace pe Stefan, f�r� a tine seama de �norocul s�u cel r�u�. Atac�ndu-l Ilias a cincea oar� pe Stefan Vod�, cronicarul precizeaz�: �nimica n-au folosit, c� norocul lui cel prostu iar�si �l l�s� la sminteal�. Unui alt domnitor cu numele Stefan i se atribuie porecla de �L�cust� Vod�. Despre Ilias (fiul lui Petru Rares) se exprim� astfel: �din afar� se vedea pom �nflorit, iar din�untru lac �mputit�. O serie de episoade �n care cronicarul se refer� la domnia lui Despot Vod� si la cea a adversarului s�u, Tomsa Vod�, �i permit acestuia s� �mpleteasc� umorul cu tragicul. Adversarii lui Despot Vod� �i �mbat� pe mercenarii germani credinciosi lui si apoi �i ucid. �n cazul luptelor dintre Petru Vod� si cazaci, animalele folosite pentru a-i deruta pe dusmani aduc derut� tocmai �n r�ndul celor care voiau s� se foloseasc� de ele. Cronicarul Miron Costin este continuatorul operei istoriografice a lui Grigore Ureche. El creaz� o oper� complex�, la care se adaug� versuri ocazionale, discursuri si scrisori. Miron Costin este considerat drept primul scriitor care �ncearc� s� creeze o modalitate de expresie literar� a limbii rom�ne. Cu toat� sobrietatea care-l caracterizeaz�, cronicarul ne relateaz� suficiente aspecte de umor. Astfel, c�nd prezint� sosirea unor osti poloneze conduse de Potocki, subliniaz� dezordinea militarilor si convingerile lor c� vor �nvinge. Esecul acestora este caracterizat prin zicala: �Nu sunt �n toate zilele Pastile�. Miron Costin recurge la zicale populare si atunci c�nd satirizeaz� felul �n care guvernau tara unii domnitori. De pild�, Radu Vod� avea un slujitor credincios care-si dorea s� ajung� pe o treapt� social� mai �nalt�. Domnitorul �l l�s�, �ns�, cu toate insistentele boierilor, �ntr-o slujb� de mic� important�, ca p�n� la urm� s� �l �nalte �n rang. Pentru c�, ajuns aici, face greseli, Radu Vod� �l pedepseste si apoi se adreseaz� boierilor: �Nu v-am spus c� acesta om de boierie nu este?�. C�nd prezenta grecilor �n rangurile boieresti devenise acut�, Barnovschi Vod�, care dorea s� revin� �n Moldova, a spus: �Dulce este domnia�, �n timp ce un polonez i-a r�spuns: �Iar� si obedzile turcesti �nc� sunt grele�. Si �n adev�r, Barnovschi a fost executat, mai t�rziu, de turci. Ipocrizia otomanilor este evidentiat� de o frumoas� zical�: �Ce turcii cu s�geti de bumbac ucid pre oameni�. �ntr-un fragment amuzant g�sim pref�c�toria logof�tului Gh. Stefan, care preg�tea o actiune �mpotriva domnitorului Vasile Vod�, pretext�nd o boal� a sotiei. G�sim tot aici si modul cum este satirizat� si atitudinea lui Vasile Lupu, care nu �ntelegea uneltirile adversarului s�u. Se povesteste c� Stefan Vod� avea o mare prietenie cu un c�l�u tigan care, atunci c�nd urma s� execute boieri, le spunea: �S-au �ngr�satu, doamne, s-au �ngr�satu, berbecii, buni suntu de junghiat�. Considerat, adesea, drept primul prozator rom�n, Ion Neculce are calit�ti artistice care le dep�sesc net pe cele ale predecesorilor s�i, fiind declarat de Mihail Sadoveanu: �cel dint�i povestitor artist al nostru�. Fat� de cronicarii amintiti anterior, la Ion Neculce situatia umorului si satirei este cu totul alta. Letopisetul s�u este precedat de o culegere de mici povestiri (ce pot fi numite anecdote istorice), grupate sub titlul: �O sam� de cuvinte�. Una dintre aceste anecdote aminteste c� Stefan cel Mare (numit si Stefan Vod� cel Bun), dup� ce a zdrobit o invazie a polonezilor, i-a pus pe prizonieri la plug, s� are p�m�ntul pe unde urma s� fie sem�nat� ghind�, pentru viitoarea p�dure de fagi. Umorul negru transpare din reactiile prizonierilor: �Iar ei se ruga s� nu-i �mpung�, ci s�-i bat� cu biciusgile; iar c�nd �i b�tea cu biciusgile, ei se ruga s�-i �mpung�. G�sim aici p�tania logof�tului T�utu, care ajuns la turci si tratat cu cafea, a spus: �S� tr�iasc� �mp�ratul si vizirul�, crez�nd c�-i vorba despre o b�utur� alcoolic�. Amuzante sunt relatarea despre Velicico Costin, cel care �nice noroc la r�zboiu n-avea, c� pe unde mergea �l tot b�tea�, ca si reactia fiicei lui Br�ncoveanu, c�s�torit� cu fiul lui Miron Costin, care se bocea �n gura-mare, munteneste: �Aolo, aolo, c� v� pune taica pung� de pung�, din Bucuresti p�n� �n Taringrad si, z�u, nu ne va l�sa, si iar ne vom �ntoarce cu domnie �nd�r�t�. �ntr-o relatare despre intrigile vremii, este folosit� o expresie inedit� si de mare impact: �pace sulemenit�. Duplicitatea lui Br�ncoveanu este prezentat� astfel: �P�n� atunce avea tot dou� obraz� de prietesug, de-s ar�ta una c�tre Mihai Vod� si alta c�tre Antiohi Vod�. Se mentioneaz� c� o metod� de a sc�pa de impozite �n acea vreme, descoperit� de domnitorul Grigore Ghica Vod�, era ca locuitorii din Focsani s� treac�, �n functie de interes, c�nd �n Moldova, c�nd �n Muntenia. Interesant, nu? Ast�zi oamenii merg s�-si �nmatriculeze masinile �n Bulgaria. Referirile satirice ale lui Neculce ne trimit, parc�, �n zilele de azi: �Nu ne s�tur�m de tar� si nici de m�ritat fetele dup� p�m�nteni, ce dzicem c�-s prosti si s�raci. Si alergati la cei str�ini greci de-i apucati care de care s� v� fie gineri, c�-s cilibii (eleganti) si bogati, si le dati mosii si-i puneti �n capul mesei�. Parcurg�nd �Letopisetul� si �Cronica� lui Nicolae Costin (fiul lui Miron Costin), vom g�si si elemente de umor si de satir�, ce-i drept, de multe ori involuntare, cu toate c� este un scriitor serios. El �l ironizeaz� pe regele Matia Corvin, care pretindea c� Stefan cel Mare �i este supus, �ntreb�ndu-se de ce regele maghiar a fost b�tut de Stefan. O multime de peripetii (unele comice, altele tragice) se refer� la dorinta mereu �nnoit� a lui Bogdan Vod� (fiul lui Stefan cel Mare) de a intra �n familia regal� polonez�. Acelasi Nicolae Costin ne descrie, cu umor, farsa jucat� de Despot Vod�, care se preface mort la venirea unor soli din Moldova si �si organizeaz� slujbele de �nmorm�ntare dup� tot ritualul. Satira lui Nicolae Costin are ca obiect si pe Aron Vod� cel Cumplit, care cultiva toate formele de imoralitate, de la cele financiare p�n� la violuri. Antipatia lui Nicolae Costin fat� de rusi se manifest� si prin sublinierea furturilor pe care acestia le comiteau. �n secolul al XVIII-lea g�sim dou� cronici ai c�ror presupusi autori sunt Pseudo-Enache Kog�lniceanu si Ion Canta. Aspectele privind umorul sunt, se pare, mai amuzante aici dec�t �n celelalte scrieri discutate. Se spune c� un fulger a lovit cortul lui Alexandru (fratele lui Grigore Vod� Ghica), produc�nd efecte ciudate. �i arde acestuia jum�tate de barb� si, totodat�, o serie de acte foarte importante, pe care le purta �n s�n. Apoi, Constantin Vod� Mavrocordat se hot�r�ste s� fac� ordine �n Biserica din Moldova, unde slujbele se tineau �n slavon� sau �n greac�. Multi dintre preotii rom�ni nici nu �ntelegeau aceste limbi, nestiind nici m�car s� citeasc�. Unii dintre acestia �si luau acest titlu fiindc�, astfel, erau scutiti de impozite. Constantin Vod� le cere s� �nvete carte si, �n acelasi timp, �i elimin� pe c�lug�rii greci, zic�nd: �grecii, c�nd t�m�iaz� �n biseric� pe muieri, stau c�te un minut �naintea fiestec�rui muieri de o t�m�iaz� si o pr�veste din talp� p�n-�n cap, pui�nd g�nd r�u �n capul lor asupra acestor muieri�. �n �Cronica anonim� a Moldovei�, cunoscut� si sub denumirea de �Pseudo-Amiras�, sunt prezentate evenimentele dintre anii 1661 si 1729. Cronica a fost scris� �ntr-o epoc� �n care se compila, plagiatul nefiind considerat un p�cat. �n textul Cronicii vom g�si prezentate preturile ridicate ale alimentelor, starea populatiei �n timpul foametei (c�nd se hr�neau cu papur�, buruieni si ciulini). Se vorbeste despre viata comercial� a t�rgurilor si iarmaroacelor. Un text deosebit este cel privitor la logodna lui Scarlat Ghica, logodnica sa av�nd doar 9 ani. �Cronica Ghiculestilor� (o istorie a Moldovei �ntre anii 1695 si 1754) este �n limba greac�, fiind o continuare a lucr�rilor similare din punct de vedere al limbii. Cronica a fost scris� la Iasi, de un autor moldovean si foarte legat de familia domnitorului Ghica. Se vorbeste despre obiceiul lui Mihai Vod� Racovit� de a �nfiinta noi impozite, �ntre care celebrul fum�rit. Umorul negru este determinat de reactia locuitorilor, care din aceast� cauz� �si stricau cosurile, sau chiar �si d�r�mau casele, pentru a nu mai pl�ti doi galbeni pentru fiecare cos de fum. Neav�nd prea mult� simpatie pentru Dimitrie Vod� Cantemir, autorul vorbeste de duplicitatea acestuia, care scria rusilor despre ce se �nt�mpla la turci si turcilor despre intentiile rusilor. Sunt reluate �nt�mpl�ri precum cea cu cortul fulgerat, ori cu alfabetizarea preotilor de c�tre Constantin Vod� Mavrocordat. Amuzant� este �nt�mplarea despre �vechea deprindere a boierilor de a pune femei la c�rciumi si mai ales de a le alege pe cele mai frumoase, pentru ca vinul s� se v�nd� repede�. Tot amuzant� este si porunca domneasc� a lui Matei Ghica Vod�, prin care �ncerca s� fac� s� dispar� toate formele de mituire, darurile si �rusfeturile� (spag�, bani, bl�nuri de vulpe etc.). Porunca nu a avut nici un efect, merg�nd cu �rusfeturile� p�n� ast�zi, c�nd au ajuns p�n� la pretentii nemaipomenite p�n� acum. Am fi putut evidentia mai multe scene de satir� si umor, dar l�s�m cititorilor satisfactia de a identifica unele noi. Profesorul Dan Ravaru scrie mult si scrie bine despre literatur�, folclor, etnografie, istorie etc. Cred c�, pentru domnia-sa, c�rtile reprezint� felul oamenilor de a avea aripi precum �ngerii. Succes pe mai departe, domnule profesor! Astept�m noi c�rti!

Prof. Dumitru V. Apostolache