Medicina vasluian� �n timpul primului r�zboi mondial (II)

Dr. Vasile Andreescu (Bazil sau �falsul Davila�)

O alt� personalitate remarcabil� a acelor vremuri a fost dr. Vasile Andreescu (Bazil sau falsul Davila), Colaborator al generalului dr. Carol Davila �n calitate de aghiotant. Colonel �n retragere din anul 1909, desi iesit din cadrele active ale armatei, este rechemat si mobilizat �n anul 1913 �n cel de al doilea r�zboi balcanic la comanda unui lazaret de holerici de la Turak – Izvor. Desi avea v�rsta de 67 de ani, particip� activ si la campania din Moldova a primului r�zboi mondial, la comanda spitalului de tifoizi de la Negresti. Avea s� fie r�pus de tifos exantematic, la sf�rsitul anului 1917, �ngrijind bolnavii de aceast� boal�, moartea sa survenind dup� glorioasele victorii ale armatei rom�ne din acel an de-a lungul Carpatilor tr�ind bucuria acestei mari biruinte. Remarcabil �n viata acestui mare medic este faptul c�, �n calitate de aghiotant si colaborator al generalului Carol Davila (nemuritorul), va contribui activ si efectiv la marile realiz�ri �n domeniul s�n�t�tii militare si publice �nf�ptuite de acesta la nivel national. Ardelean de origine (n�scut �n 1850, la Far�u – Alba), absolv� Scoala de Medicin� din Bucuresti si devine aghiotantul si discipolul marelui Davila. Asem�narea fizic� si comportamental� izbitoare cu mentorul s�u i-au adus renumele de �falsul Davila�, spre amuzamentul si glumele contemporanilor s�i. Urc� rapid �n ierarhia militar�, particip�nd la r�zboiul s�rbo-bulgar (1874), �n calitate de medic de ambulant�, ocazie cu care va fi decorat cu ordinul Takola, si, cel mai important �n cariera sa, ca medic militar �n r�zboiul de independent� (1887 – 1888). Pentru faptele sale a fost decorat cu Ordinul Steaua Rom�niei cu spade si Medalia Ap�r�torilor Independentiei. Dincolo de activitatea medical-organizatoric� (al�turi de mentorul s�u Carol Davila), dr. Vasile Andreescu a dovedit o adev�rat� vocatie stiintific�. Obtine titlul de doctor �n medicin�, dup� doi ani de studii de laborator, cu teza �Cercet�ri microbiologice asupra naturii abceselor peritoracice zise tuberculoase�, iar �n 1892 va publica o lucrare monumental�, intitulat� �Despre recidiva sifilisului� pe l�ng� alte lucr�ri publicate �n revistele vremii. Dincolo de realatia str�ns� pe care o avea (�mpreun� cu generalul Carol Davila) pe linie militar� cu spitalul lui Dr�ghici si batalionul II dorobanti Vaslui, se va lega de zona noastr� prin c�s�toria cu Ema Str�jescu, fiica unor mosieri vasluieni care detineau mosiile Poenestii Str�jestilor, si mai ales prin fiul s�u, colonel dr. Gheorghe Andreescu, care va conduce destinele medicinei vasluiene vreme de 21 de ani (1918 – 1939).

Dr. Gheorghe Andreescu (1884-1976)

R�m�ne cea mai ilustr� figur� a medicinei de pe meleagurile vasluiene. Fiul legendarului aghiotant al lui Carol Davila, colonel dr. Vasile Andreescu, supranumit �falsul Davila� (datorit� asem�n�rii fizice cu seful s�u), dr. Gheorghe Andreescu va c�lca viguros pe urmele tat�lui s�u, devenind repede o personalitate medical� si stiintific� de prim rang la nivel local si national. Absolvent al Facult�tii de Medicin� din Bucuresti, obtine titlul de doctor �n medicin� �n 1910 cu teza �Accidente gravido-cardiace� premiat� si distins� cu mentiunea �magna cum laudae�. �si �ncepe cariera medical� ca medic secundar la Spitalul din Caracal (1910 – 1914), perioad� �n care conduce si lazaretul de holerici de la Caracal, �n timpul celui de-al doilea r�zboi balcanic. �n anul 1916, este mobilizat si lucreaz� ca medic la Spitalul Mobil al Corpului I Armat� oferind asistent� medical� si chirurgical� pe traseul Valea Jiului – T�rgu Jiu, p�n� �n Moldova, odat� cu trupele �n retragere. �n Moldova, a fost �ns�rcinat cu coordonarea actiunii de combatere a tifosului exantematic lucr�nd �n acelasi timp la Spitalul din Bac�u. Pentru d�ruire, devotament si rezultatele obtinute este avansat p�n� la gradul de colonel si este decorat cu Steaua Rom�niei cu spade. A participat activ pe frontul M�r�sesti-Oituz ca medic al Spitalului de Evacuare, oper�nd mii de r�niti cu r�ni grave de r�zboi, p�n� �n martie 1918, c�nd este numit medic sef al Spitalului Dr�ghici din Vaslui, unde va r�m�ne si dup� demobilizare timp de 21 de ani (1918-1939), refuz�nd sistematic invitatia de a urma o carier� universitar� sau de a ocupa posturi de medic primar chirurg �n marile orase ale t�rii: Chisin�u, Sibiu, Craiova, Arad, Bucuresti. Ca si tat�l s�u, va dovedi un apetit nedezmintit pentru cercetarea stiintific�, activitate de la care nu a abdicat chiar si �n vremurile grele de r�zboi. C�teva exemple ilustreaz� c�t se poate de bine acest aspect. �n campania din Bulgaria, �n calitatea sa de comandant de lazaret, comunic� rezultatele cercet�rilor sale �n lucrarea �De l�action du serum antityphique de Besredka sur l�evolution du la fievre typhique�, publicat� �n Analele Institutului Pasteur din Paris din anul 1913. �n campania din 1916, public� lucr�rile �Contributiuni asupra vaccin�rii stiintifice�, �Un caz de tifos exantematic cu resut� si �Tratamentul fracturilor de r�zboi prin rezectii subperiostale, metoda Ollier�, care a salvat mii de r�niti de la amputatia membrelor, metoda extinz�ndu-se apoi ca procedur� chirurgical� �n toate spitalele din tar�. �n 1918, va introduce �n tratamentul chirurgical al r�nitilor metoda Pirogoff. Tot �n timpul campaniei militare din timpul primului r�zboi mondial, introduce metoda rachis-strychus-stovainiz�rii cervicale �n anetezia interventiilor chirurgicale la nivelul capului si membrelor superioare, procedeu pe care �l vor prelua mai t�rziu profesorul Ernest Juvara, apoi Thoma Ionescu si Victor Gomoiu, mari chirurgi la �nceputurile chirurgiei rom�nesti. Ne limit�m doar la activitatea stiintific� de mai sus, pentru c� ea se refer� la perioada de r�zboi, dincolo de care �ns�, cercetarea stiintific� aplicat�, introducerea noului �n diagnosticul si terapia medico-chirurgical� au fost o preocupare constant�, disting�ndu-se de-a lungul vremii ca o personalitate medical� de prim rang �n peisajul stiintific rom�nesc. Atasamentul fat� de Vaslui si tinuturile sale se va consolida, ca si �n cazul tat�lui s�u, prin c�s�toria cu Adina Mih�ilescu, fiica boierului si vestitului podgorean Pavel Mih�ilescu, care detinea mosii la Bereasca Vaslui si podgorii la Cotnari Iasi. Sotia sa Adina, o distins� doamn�, de o rar� frumusete, al�turi de sotul ei si �n calitate de presedint� a Societ�tii de Cruce Rosie, va �ntreprinde numeroase actiuni filantropice care s-au �nscris �n istoria Vasluiului (c�min, cantin� pentru 50-60 de copii, baie comunal� etc).

Dr. Stefan Corvin (1844-1913)

Nu putem �ncheia f�r� a evoca o alt� personalitate medical� a Vasluiului care a marcat evolutia medicinii de r�zboi la �nceputurile sale. Este vorba de medicul general de Corp de Armat�, dr. Stefan Corvin (1844-1913), n�scut �n Vaslui, absolvent al Scolii Primare de B�ieti nr. 1 din Vaslui, licentiat �n medicin� la Paris, cu doctoratul obtinut �n 1875, cu teza �De l�uremie, a forme dyspneique�. Dup� c�tiva ani de practic� �n spitalele bucurestene, �mbrac� uniforma militar� avans�nd p�n� la gradul de general de corp de armat� la Corpul de Armat� IV Iasi. Va continua opera de organizare a serviciului medico-sanitar din armat�, �nceput� de Carol Davila si apropiatii s�i, sub toate aspectele, aduc�ndu-le la standarde moderne. Modelul s�u de organizare si actiune a r�mas valabil p�n� �n zilele noastre. Dincolo de activitatea practic� din teren, dr. Stefan Corvin va pune bazele stiintifice ale acestei organiz�ri prin numeroase lucr�ri cu caracter stiintific si instructiv educativ, �ntre care enumer�m c�teva: �C�l�uza medicului activ si de rezerv� publicat� �n 1897, lucr�ri care privesc regulamentele si normele de functionare a serviciului sanitar de campanie la nivel de regiment, divizie si corp de armat�, cu specificul de arm� (infanterie, cavalerie, artilerie etc.), organizarea si functionarea spitalelor mobile si de evacuare, organizarea infirmeriilor din g�ri, transportul r�nitilor cu targa, ambulanta, pe calea ferat� si pe ap�, norme de instalare a corturilor de ambulant� si bar�ci, serviciul medico-sanitar de asediu, igiena c�mpului de lupt�, a unit�tilor �n mars, cantonament si bivuac. G�ndirea si realiz�rile sale poart� amprenta colabor�rii cu Carol Davila, cu care a organizat spitalele de campanie la sud si nord de Dun�re, �n timpul r�zboiului de independent�. A publicat studii �n reviste de specialitate si c�rti pentru �nv�t�- m�ntul sanitar civil si militar, precum �Scoala sanitarului� (1896), �Tuberculoza �n armat� (1898) etc. A p�strat leg�tura cu Vasluiul s�u natal pe linie militar�, organiz�nd si supraveghind serviciul medico-sanitar la nivelul regimentului 25 Infanterie Vaslui.

Concluzii

1. Al�turi de alte zone ale Moldovei, Vasluiul si tinuturile sale au constituit puncte nodale �n operatiunile militare din spatele frontului si �n egal� m�sur� sub aspect medical. 2. Evenimentele istorice legate de primul r�zboi mondial, eroismul si sacrificiul populatiei tinutului Vaslui, marile personalit�ti medicale ale locului implicate p�n� la sacrificiu �n asistenta medical� a r�nitilor, refugiatilor si populatiei locale, au �nscris pagini de legend� si eroism �n istoria locului. 3. De aici si datoria noastr� vesnic� de a nu le uita, vener�ndu-le cu admiratie si m�ndrie national patriotic�, pentru c� ele consfintesc identitatea noastr� si constituie temelia demnit�tii noastre ca natiune si popor.

Dr. Valeriu Lupu

Bibliografie: 1. Buzdugan, Ion – Contributii la studiul particularit�tilor tifosului exantematic pe teritoriul Moldovei, Tez� doctorat, Iasi, 1975. 2. Buzdugan, Ion – Pagini de istorie privind tifosul exantematic pe teritoriul Moldovei, Pagini Medicale B�rl�dene, 1996. 3. Chiper C, Mihai N, Fitcal M – Omagiu eroilor judetului Vaslui, Editura Sfera, B�rlad, 2016. 4. Ciobanu M, B�rl�deanu N, Lupu V – De la �Spitalul lui Dr�ghici� la Spitalul Judetean de Urgent� Vaslui, 1852 – 2010, Editura PIM, Iasi, 2010. 5. Ciobanu M, Andronic A, Necula P – Cronica Vasluiului, documente, locuri, oameni, fapte, Editura Publirom, 1999. 6. Gazeta di Moldavia – Jack Ungar si medicina lui, nr. 65, august, 1919. 7. Pivniceru Maruca – Doamne si ce Doamne, Editura Agerpres, 2008. 8. Ravaru D – De Sunt�m�ria Mare/ S-a st�rnit mobilizare-100 de ani de la intrarea Rom�niei �n Primul R�zboi Mondial, Editura PIM, Iasi, 2016.