Este oficial: Vasluiul, cea mai s�rac� regiune din Rom�nia

Memorandumul �Dezvoltarea unor programe integrate din fonduri europene si bugetul national pentru �mbun�t�tirea situatiei sociale si economice a locuitorilor din zonele pilot de interventie Valea Jiului, zona Rosia Montan� – Muntii Apuseni si comunit�tile marginalizate din Moldova� realizat de Guvern, oficializeaz� faptul c� judetul Vaslui este una dinte cele mai s�race regiuni din Rom�nia si, poate, din Uniunea European�. Cele mai multe zone rurale marginalizate, unde se acord� cele mai multe ajutoare sociale, au cei mai putini angajati, cel mai mic salariu mediu, dar si cel mai mic PIB pe cap de locuitor, ceea ce duce la cel mai crescut risc de s�r�cie, cei mai multi analfabeti, cea mai sc�zut� rat� a accesului la servicii medicale. Acestea sunt, �n opinia guvernantilor, problemele cu care se confrunt� judetul Vaslui. �n �ncercarea de a corecta aceast� situatie, se doreste implementarea unor m�suri de interventie, de �nfiintare si organizare a unei unitat�ti de asistent� tehnic� �n elaborarea si implementarea unor proiecte speciale cu finantare din fonduri europene si din bugetul national.

�n al doisprezecelea ceas, Guvernul doreste s� implementeze un set de m�suri pentru acoperirea decalajelor �ntre diversele zone ale t�rii si, �n special, pentru dezvoltarea acestora. �n acest scop, a fost redactat un Memorandum, aDezvoltarea unor programe integrate din fonduri europene si bugetul national pentru �mbun�- t�tirea situatiei sociale si economice a locuitorilor din zonele pilot de interventie Valea Jiului, zona Rosia Montan� – Muntii Apuseni si comunit�tile marginalizate din Moldova�, prin care, pe l�ng� o descriere a situatiei existente �n aceste zone, se propun si solutii pentru rezolvarea problemelor sociale si economice. Practic, acest document consfinteste oficial faptul c� judetul Vaslui reprezint� polul s�r�ciei �n Rom�nia si, poate, �n Uniunea European�, �n acest sens, chiar guvernantii venind cu date si statistici relevante. Conform datelor prezentate, nu mai putin de 35 de comune vasluiene sunt afectate de o marginalizare sever�, �n timp ce alte 14 unit�ti administrativ-teritoriale (UAT) sunt pe lista celor cu o marginalizare peste medie. Conform acestor statistici, doar 8 UAT-uri din jud. Vaslui (Duda Epureni, Lunca Banului, Muntenii de Jos, Tutova, P�dureni, V�leni, Z�podeni si municipiul Vaslui) au un grad de marginalizare sub media national�, �n timp ce alte 15 UAT-uri (Berezeni, Bunesti Averesti, Cod�esti, Deleni, Delesti, Dimitrie Cantemir, Dr�nceni, F�lciu, G�gesti, Perieni, Suletea, Vetrisoaia, Vutcani si municipiile B�rlad si Husi) au un grad de marginalizare medie. Astfel, conform studiului �Atlasul zonelor rurale marginalizate (2016)�, realizat de Banca Mondial�, �n judetul Vaslui exist� cele mai multe zone rurale subdezvoltate (180 de zone rurale marginalizate, adic�11% din totalul national (!), urmat de judetele Iasi (138), Bac�u (108) si Botosani (98). �n aceste patru judete se g�sesc o treime (524) din num�rul total al zonelor rurale marginalizate la nivel national (1.592). �Zonele identificate ca fiind marginalizate coincid cu cele care primesc cele mai multe alocatii sociale. Alocatia pentru sustinerea familiei (ASF) se acord� familiilor cu venituri reduse care au �n crestere si 8 �ngrijire copii �n v�rst� de p�n� la 18 ani. �n judetul Vaslui si �n zonele din jurul acestuia, sunt concentrate cele mai multe pl�ti pentru ASF. �n judetul Vaslui, 11% din totalul populatiei beneficiaz� de aceast� alocatie. Mai mult, �n judetele Suceava, Iasi, Bac�u si Vaslui se g�sesc 22% dintre toti copiii din tar� care primesc ASF. �n Regiunea Nord-Est, nivelul ratei riscului de s�r�cie sau excluziune social� a fost relativ constant �n perioada 2007-2012, de 51-55%, mentin�nduse la un nivel ridicat si �n ultimii ani. Ceea ce este important de subliniat este faptul c� nivelul ratei riscului de s�r�cie sau excluziune social� �n aceast� zon� este superior nivelului national cu 11%, si celui comunitar, cu 28%. Regiunea Nord-Est se situeaz� pe ultimul loc �n tar� �n ceea ce priveste nivelul veniturilor salariale. �n anul 2012, salariul mediu net �n regiune reprezenta 81,5% din cel �nregistrat la nivel national si 16,8% din cel comunitar (media comunitar� UE27). Judetele din Regiunea Nord-Est prezint� largi decalaje economice fat� de restul regiunilor de dezvoltare si �n ceea ce priveste Produsul Intern Brut per locuitor. �n Regiunea Nord-Est acest indicator �nregistra �n anul 2013 un nivel de 19.940 lei per locuitor (cel mai sc�zut nivel la nivel national), mult mai sc�zut fat� de media national� (31.841 lei/locuitor)�, se arat� �n Memorandumul Guvernului. Multe din problemele sociale cu care se confrunt� locuitorii din regiunea Nord-Est se datoreaz� slabului grad de ocupare a fortei de munc�, conform datelor oficiale, �n special �n zonele cu o slab� diversificare industrial�, cum ar fi judetele Botosani si Vaslui, �n ultimul fiind doar 51.076 de salariati. Mai grav este faptul c�, desi cu o economie bazat� preponderent pe agricultur�, doar 4,8% din forta de munc� este salarat� �n domeniul agricol, �n contrast cu procentul de 41% din total populat ie ocupat� �n agricultur�, ceea ce conduce la ipoteza c� �n mediul rural se practic� o agricultur� de subzistent�. Si �n ceea ce priveste partea social�, judetul Vaslui se claseaz� la coada statisticilor. Astfel lu�nd ca indicator analfabetismul, �n anul 2011, �n judetul Vaslui, procentul din populatie �n v�rst� de cel putin 10 ani f�r� nicio clas� absolvit� era de 3,8%, fat� de media national�, de 2,8%! Acelasi lucru, si �n cazul serviciilor medicale: �n anul 2014, �n judetiul Vaslui erau doar 3,9 medici de familie la 10.000 locuitori, media national� fiind de 5,7 medici/10.000 locuitori.

Masuri propuse deguvern pentru corectarea situatiei existente

Scopul acestui Memorandum este ca, pe viitor, s� se adopte si implementeze o serie de m�suri de interventie pentru zonele identificate si asumate ca o prioritate a politicilor guvernamentale pentru dezvoltarea economic� si social�, de c�tre institutiile cu rol �n gestiunea programelor cu finantare de la UE de la bugetul national. Este vorba de deschiderea de sesiuni de depunere de cereri de finantare dedicate cu buget distinct din cadrul programelor de finantare gestionate si introducerea unor punctaje suplimentare la nivelul criteriilor de evaluare, �n cadrul apelurilor competitive, pentru cererile de finantare ai c�ror beneficiari sunt localizati �n zonele defavorizate. O alt� m�sur� const� �n modificarea cadrului de reglementare �n privinta intensit�tii maxime admise a ajutorului de stat pentru regiunile �n interiorul c�rora sunt localizate zonele respective, �n sensul cresterii acestui prag fat� de alte zone din interiorul aceleiasi regiuni. �n plus, �n zonele de interventie identificate se vor introduce instrumente financiare inovative, pentru care exist� sume rezervate �n programele operationale, �n vederea dezvolt�rii de proiecte cu finantare de la Uniunea European� �n sistem de Parteneriat Public Privat (PPP). Pentru atingerea acestor scopuri, la nivelul Cancelariei Prim-ministrului, se va �nfiinta si organiza o unitate de asistent� tehnic� �n elaborarea si implementarea proiectelor cu finantare din fonduri europene si din bugetul national pentru zonele asumate ca o prioritate a politicilor guvernamentale cu rol de coordonare a institutiilor implicate �n realizarea strategiei de dezvoltare integrat� a zonelor pilot de interventie. Practic, celor 3 zone defavorizate cuprinse �n Memorandum, Valea Jiului, zona Rosia Montan� – Muntii Apuseni si comunit�tile marginalizate din Moldova (Iasi – Vaslui) se vor acorda un buget special alocat, din finant�rile ce urmeaz� a fi acordate de UE si statul rom�n. Este vorba de m�suri din cadrul Programului Operational Regional, a Programului Operational Capital Uman, ori pe Programul operational Competivitate, dar si pe Programul Operational privind Infrastructura Mare, Programul National de Dezvoltare Rural�, prin intermediul GAL-urilor, dar si cele din cadrul Programului Naional de Dezvoltare Local� ori a Schemelor de ajutor de stat pentru stimularea investitiilor cu impact major �n economie ori a celor de ajutor de stat pentru IMM-uri. Pentru a explica aceste oportunit�ti primarilor din UAT-urile recunoscute prin acest document ca fiind cele mai s�race, acestia sunt convocati azi, la Vaslui, la o sedint� la care va fi prezent Danca Ionel, consilierul de stat pe probleme de proiecte speciale. Intentiile sunt l�udabile, dac�, pe de o parte, vor fi duse p�n� la cap�t si de viitorii guvernanti, dar si, pe de alt� parte, dac� UATurile, institutiile, organizatiile sau entit�tile economice care ar putea accesa aceste programe si fondurile puse la dispozitie ar fi sprijinite nu doar pentru realizarea proiectelor pe diversele m�suri sau scheme de sprijin, dar si pentru asigurarea cofinant�rii absolut necesare �n acest sens. Ori, �n trecut, chiar aceste lucruri au fost un impediment �n accesarea de fonduri nerambursabile, completate, de multe ori, si de neasigurarea la timp a finant�rii, motiv pentru care multe obiective sunt, si la acest moment, �n diverse stadii de executie. Totusi, chiar si simpla recunoastere oficial� a problemelor sociale si economice cu care se confrunt� judetul Vaslui este un concret pas �nainte, care ar putea fi urmat de punerea cu adev� rat �n practic� a obiectivelor stabilite prin acest memorandum.