EROI DIN SATUL GRUMEZOAIA – SUBLOCOTENENTUL IGNAT ILIESCU (1890-IULIE 1941) (II)

– continuare din num�rul trecut –

Faptele sale de vitejie ii atrag aprecierile peste hotarele t�rii, atat ale aliatilor, cat si ale inamicului. �Aliatii au impodobit pieptul serg. Iliescu cu diferite decoratii venite din Italia, Franta, Anglia, SUA, Polonia, Iugoslavia, Cehoslovacia, Rusia si indep�rtata Japonie. Dusmanii, in adanca lor admiratie, in timpul armistitiului din 1918, in cursul convorbirilor avute cu delegatii t�rii noastre in gara M�r�sesti, au intrebat pe Locot. de rezerv� prof. Gh. Obreja- Iasi, cine a fost cel ce a oprit inaintarea lor si le-a luat nou� mitraliere impreun� cu toti servantii si comandantul lor, c� dac� l-ar cunoaste, a spus comandantul misiunii germane, i-ar oferi cea mai mare decoratie ce str�lucea pe pieptul s�u, primit� dela imp�ratul Germaniei. La aceast� intrebare a r�spuns ulterior sublocotenent dr. I. Costandache din Cretesti, c� acest erou intre eroi a fost serg. Iliescu Ignat din Grumezoaia, sat apropiat de comuna sa, care a f�cut parte din aceeasi unitate cu dansul. Numele lui Iliescu era pe buzele tuturor ostasilor si comandantilor s�i si a circulat cu deosebit interes pe toate fronturile, mobilizand si dinamizand sufletele lupt�torilor. Din inalt ordin, i s-a dat cea mai inalt� decoratie ce s-a acordat numai gradelor superioare� si a fost avansat in mod exceptional subofiter. Astfel, a devenit plutonier din Regimentul 51-52 Infanterie, Divizia 13 Infanterie. A fost decorat in 1917 cu �Steaua Romaniei� in gradul de cavaler. �Este singurul grad inferior c�ruia i s-a f�cut onoare acestei decoratiuni insemnate pentru faptele eroice cu totul neobisnuite. / Seara M.S. Regele a adunat pe acesti viteji la o mas� la Palatul regal, mas� la care au luat parte si M.S. Regina Maria, Altetele lor Principele Carol si Principesele Elisabeta si M�rioara�( �Opinia� Ziar Cotidian, Anul XIV, nr. 3228, din 16 decembrie 1917, p. 1). Ceremonia s-a desf�surat in palatul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, ast�zi Muzeul Unirii din Iasi. Regele Ferdinand I (1914-1927) i s-ar fi adresat eroului nostru: �Iliescule, infinge furculita in curcan asa cum infingeai baioneta in nemti la M�r�seti�. �ntors in satul natal in iarna anului 1917, tat�l s�u entuziast i-a spus: �Fl�c�ule, iti multumesc din toat� inima si din tot sufletul pentru bucuria ce mi-o faci, venind in mijlocul nostru, dar mai presus de toate, iti multumesc pentru cinstea si onoarea ce mi-ai f�cut, purtandu-te adev�rat vitejeste pe campul de lupt�. �ti multumesc p�rinteste c� mi-ai ascultat sfaturile pe care ti le-am dat atunci cand te-ai dus s�-ti faci datoria de ostas ca recrut si apoi vara trecut�, cand ai plecat la lupt�. Nu pot s� te uit, cand la desp�rtire, cu lacrimi in ochi ti-am spus tie si fratilor t�i, Nicusor si Petric�, fericit de acel ostas care lupt� cu credinta in Dumnezeu pentru ap�rarea neamului si al t�rii. Si acum, v�zand c� pe pieptul t�u str�luceste cea mai mare decoratie, imi dovedeste cat de credincios ai fost t�rii si neamului. / Totdeauna am primit de la tine vesti bune, ins� cea mai mare bucurie am simtit-o atunci cand am citit in ziarul �Neamul Romanesc�, c� serg. Iliescu din Grumezoaia a f�cut minuni de vitejie pe campul de lupt�. Nu inconjor s�-ti spun c�, faptele tale vitejesti m� mandresc si multumesc atat de mult, incat simt c� mi-au dat multi ani de viat�. Noi toti de-acas� ne-am rugat si vesnic ne vom ruga lui Dumnezeu ca s� ajute armatei si neamului romanesc s�-si indeplineasc� visul, visat de veacuri, adic�, desrobirea p�mantului nostru str�mosesc si a fratilor subjugati, cum si unirea tuturor romanilor intr-o Romanie Mare, m�reat� si frumoas�. / Cei trei frati, plecat-au rand pe rand, / Si-au luptat cu acelasi gand / La Pralea, la M�r�sti si Groz�sti, / Dar mai ales la M�r�sesti�. Personalitatea lui Ignat Iliescu atrage interesul marelui istoric Nicolae Iorga, care scrie despre el: �Pentru intaia oar� in cursul actualului r�zboi, s-a acordat decoratia �Steaua Romaniei� unui sergent. E bravul serg. Ignat Iliescu din regimentul 52 infanterie, care in timpul unui contraatac, in mijlocul servantilor uneia din cele nou� mitraliere inamice ce se aflau in fata companiei, si in mod fulger�tor a doborat un ofiter si doi servanti germani, dup� care s-a intors inc�rcat cu benzi de mitraliere, spre a-si pansa rana de la mana stang�. Intrand din nou in vartejul luptei s-a retras la comandantul s�u de companie pentru a aduce mai intai cinci prizonieri luati chiar de el si apoi s-a intors inc� odat�, cu mitralierele luate de la inamic�( �Neamul romanesc�, din 11 noiembrie 1917, nr. 310). �n 1919, prin intermediul �naltului Comandament, va fi r�spl�tit pentru faptele sale cu suma de 1000 lire italiene de c�tre Societatea italian� �Premiu si valori�, condus� de Alteta sa Regal�, contele de Turino. Dup� r�zboi se reangajeaz� ca subofiter in armat�, unde r�mane pan� la 1938. Sublocotenentul Ignat Iliescu isi pierde viata in iulie 1941 in groaznicele lupte de la Tiganca �pentru ap�rarea hotarelor vechi si b�trane�, �a venit din legend� si a intrat in legend�, ca atatia din oamenii acestui p�mant�. Numele s�u este inscriptionat pe o plac� de marmur� din cimitirul de onoare de la Tiganca, unde sunt inhumati 1020 de eroi romani. Personajul nostru de la Grumezoaia va fi omagiat al�turi de alti eroi chiar de c�tre dictatorul comunist Nicolae Ceausescu la 12 august 1967, an in care Cercul Militar Central din Bucuresti editeaz� un pliant in care sunt reliefate portretele a doi eroi din Romania: c�pitanul Grigore Ignat si sergentul Ignat Iliescu, �cu grade diferite, care au avut aceleasi ganduri si au luptat pe aceleasi fronturi sub conducerea aceluiasi comandant, sunt asezati unul lang� altul, dup� generalul Eremia Grigorescu�, urmati de Ecaterina Teodoroiu, Vasile Chilian si altii. Admiratia fat� de Ignat Iliescu a fost manifestat� si de c�pitanul D. Varlan din Sinaia, care il compar� cu �muntele Caraiman�. Profesorul M. Vasilut� inainteaz� o cerere in 1975 autorit�tilor comuniste de la Vaslui pentru ca numele sergentului Ignat Iliescu s� fie dat CAP-ului din Grumezoaia, invocand �inscen�rile si uneltirile autorit�tilor abuzive din 1935�, din �timpul regimului burghezomos ieresc�, tr�ind cu speranta acord�rii de organele competente numelui s�u unei str�zi sau ridic�rii unui bust. Petru P. Harnagea propunea in 1977 expunerea portretului lui Ignat Iliescu la Muzeul Militar Central, acordarea numelui s�u unor str�zi din Husi si Vaslui, sau Muzeului s�tesc din Grumezoaia.

Costin Clit