Seceta si hotii de lemne pun cruce p�durilor Vasluiului

Seceta persistent� si fluctuatiile de temperatur� au distrus, �n ultimii ani, sute de hectare de p�dure din judetul Vaslui. F�r� rezerve de ap� �n sol, regener�rile artificiale si naturale din p�duri sunt compromise, iar plantatiile artificiale de puieti sunt calamitate pe zeci de hectare. Cu putine santiere de �mp�duriri si furturi masive de lemne, Vasluiul mai are doar 16% din teritoriu acoperit de p�duri.

Schimb�rile climatice din ultimii ani au afectat grav suprafetele forestiere din judetul Vaslui. Ieri, la Colegiul Prefectural, Sorin Miron, inginer in cadrul Directiei Silvice (DS) Vaslui, a f�cut o informare asupra consecintelor nefaste ale climei asupra p�durilor din judet. Astfel, la nivelul anului 2015, regener�rile artificiale supuse controlului anual au insumat suprafata de 603 hectare (ha), din care numai 135 ha au realizat reusita definitiv�. De asemenea, suprafata plantatiilor artificiale calamitate de seceta pedologic� sever� a fost 27,13 ha (5% din suprafata total� a plantatiilor) cu o valoare a pierderilor de 250,4 mii lei, revenind la hectar 9,2 mii lei. La nivelul ocoalelor silvice din structura DS Vaslui, s-a constatat c� nivelul cel mai ridicat al pierderilor s-a inregistrat in partea de sud-est a judetului: pe raza ocoalelor silvice Husi (12.2 ha), Epureni (7 ha) si Brodoc (6.9 ha). Si suprafata de 114,72 ha plantatii forestiere cu reusit� provizorie au suferit pierderi din cauza secetei prelungite din a doua parte a verii 2015. Zona afectat� a fost de 24.09 ha, cu o valoare total� a pierderilor de 224,2 mii lei, la hectar revenind pierderi de 9,3 mii lei. O alt� consecint� nefast� a efectelor temperaturilor ridicate s-a inregistrat si in cazul plantatiilor artificiale care nu au realizat starea de masiv (reusita definitiv�) la termenul planificat, a c�ror suprafat� a insumat, la finele anului 2015, o suprafat� de 41 ha. „Un alt domeniu important al regener�rii p�durilor in care s-a resimtit in ultima perioada impactul negativ al fenomenului schimb�rilor climatice il constituie regener�rile naturale. Suprafata regenerat� pe cale natural� la nivelul anului 2015 supus� controlului anual a fost de 434 ha, din care cu reusit� definitiv�, 360 ha (83%)”, a spus Sorin Miron.

Si temperaturile ucid padurile

Pe lang� temperaturile excesive, si fluctuatia brusc� a temperaturii aerului, inregistrat� in timpul iernii 2015-2016, a creat rupturi in mas�, cauzate de fenomenul de chiciur� pe suprafata de 29.3 ha, in salcametele instalate in perimetre de ameliorare a terenurile degradate, in trupul de p�dure Chetrosu. Volumul arborilor afectati insumeaz� 3.144 metri cubi si va fi exploatat/ valorificat incepand cu toamna anului 2016, dup� obtinerea apro – b�rilor legale privind modific�rea amenajamentului silvic. De altfel, amplitudinile mari de temperatur� inregistrate in ultimele decenii au favorizat aparitia unor boli si declansarea unor atacuri de d�un�tori.

Saraci �n paduri

Pe linia extinderii fondului forestier national, in ultimii ani, DS Vaslui a identificat, delimitat si constituit perimetre de ameliorare pe terenuri agricole improprii culturilor agricole, pe o suprafata de 4.100 ha. Din aceast� suprafat�, au fost preluate in fondul forestier proprietate public� a statului 1.594 ha. Prin „Programul de imbun�t�tire a calitatii mediului prin imp�durirea terenurilor agricole degradate”, cu finantare de la Administratia Fondului de Mediu, in judetul Vaslui au fost imp�durite 628 ha. Tot prin Ministerul Mediului, cu finantare de la buget, s-au imp�durit in perioada 2012 – 2013 un num�r de 577 ha, iar pentru suprafata de 663 ha lucr�rile sunt in curs de finantare. „Cu toate c� in ultimii s-au f�cut demersuri relativ importante pe linia extinderii suprafetei imp�durite, Vasluiul r�mane un judet s�rac in p�duri, cu o suprafat� de sub 16% din teritoriu acoperit de p�duri. R�mane in sarcina factorilor interesati s� adopte o strategie pe termen lung la nivel national, care s� se concretizeze in elaborarea unui plan de imp�duriri multianual a terenurilor degradate inapte sectorului agricol”, a mai spus Sorin Miron.

Greenpeace: Dezastru �n p�durile Vasluiului

Potrivit unei cercet�ri a Greenpeace Romania, judetul Vaslui este pe unul din locurile fruntase din Moldova la t�ierile ilegale de p�dure. �n perioada 2013 – 2014, in Vaslui au fost raportate 1.324 de cazuri de t�ieri ilegale de vegetatie forestier�. Spre comparatie, in Suceava, un judet cu mult mai multe p�duri decat in judetul noastru, au fost inregistrate doar 716 cazuri de defris�ri. �n judetele din apropiere, situatia este urm�toarea: Galati – 100 cazuri, Vrancea – 787 cazuri, Iasi – 551 cazuri, Botosani – 61 cazuri. Doar judetele Bac�u si Neamt dep�sesc Vasluiul in topul judetelor din Moldova in care se fur� cel mai mult lemn din p�duri. Mai mult, implementarea programului „Radarul P�durilor” a avut consecinte nefaste pentru p�durile din judetul Vaslui. R�masi f�r� sursa de lemn care era adus� in judet din zonele de munte, multi vasluieni s-au v�zut nevoiti s� intre in p�durile din judet si s� extrag� ilegal material lemnos. Pe acest fundal, in anul trecut, t�ierile ilegale din p�durile Vaslui au crescut cu 30 – 40% comparativ cu anul 2014. Mai exact, dac� in 2014 au fost defrisati circa 700 metri cubi de lemn, anul trecut furturile au dep�sit 1.000 de metri cubi.