vineri, mai 15, 2026

Tranzitul planetei Mercur peste discul Soarelui, observat n direct

1

Astzi, are loc un fenomen astronomic foarte rar – trecerea prin dreptul Soarelui a planetei Mercur -, fenomen ce va putea fi observat n conditii foarte bune si din tara noastr. Cu acest prilej, Observatorul Astronomic al Muzeului „Vasile Prvan”, din Brlad, organizeaz mai multe activitti. La ora 13.00, va avea loc o conferint public, n cadrul creia se va vorbi despre tranzitului lui Mercur, iar dup ora 14.00, observarea fenomenului, prin instrumentele din dotare. Activitatea se va desfsura la sediul muzeului din str. Republicii nr. 235 (unde este si locatia observatorului astronomic).

Principalele momente ale tranzitului lui Mercur sunt: 14:11:50 – inceputul fenomenului astronomic. Planeta Mercur incepe s fie vizibil ca un disc mic negru in dreptul Soarelui; 17:55:53 – Faza maxim a tranzitului. Mercur se afl cel mai aproape de centrul discului Soarelui. „Pentru latitudinea trii noastre, fenomenul se va incheia odat cu apusul Soarelui, in jurul orei 20.30, finalul efectiv al tranzitului planetei Mercur nu va fi vizibil de la noi. n tot acest timp, publicul vizitator va avea ocazia s observe transmisia live a tranzitului in sala observatorului astronomic, ce va fi posibil cu ajutorul telescopului principal. Atentie! Nu incercati s observati Soarele printr-un instrument fr filtru solar, sau chiar cu ochiul liber. Dac priviti Soarele cu ochii neprotejati chiar si pentru cateva secunde, puteti s suferiti leziuni grave la nivelul retinei care se pot transforma in pierderea temporar sau chiar definitiv a vederii!”, a subliniat Dumitru Ciprian Vantdevar, muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului „Vasile Parvan” Barlad. Ultimul tranzit a lui Mercur vizibil din Romania a avut loc pe 7 mai 2003. Urmtorul tranzit a lui Mercur va avea loc 11 noiembrie 2019. n fiecare secol sunt in jur de 13 tranzituri ale lui Mercur, dar nu toate sunt vizibile din tara noastr. n trecut, astronomii utilizau tranziturile lui Mercur si Venus pentru a obtine informatii despre dimensiunile din Sistemul solar: mrimea Soarelui, distanta pan la Venus si distanta medie Pmant- Soare, care mai poart numele si de unitate astronomic.

1 COMENTARIU

  1. Totul i se datoreaza lui Ciprin Vantdevar, om cu coloana vertebrala….ceea ce nu se potriveste cu directorul muzeului…..o nulitate

Comentariile sunt închise.